Va fi sau nu va fi Craiova Capitala europeana a culturii in 2021?

In 2016 Romania va trebui sa desemneze orasul  care va fi  Capitala europeana a culturii in anul 2021. Lupta este destul de stransa si  s-au inscris in aceasta competitie, cu o miza destul de mare orase precum Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova dar si orase mai mici cum ar fi Alba Iulia, Arad si Sf Gheorghe care vrea sa reprezinte Tinutul Secuiesc. Cele mai multe voci dau ca drept Capitala europeana a culturii pentru anul  2021  orasul Cluj care pune la bataie 19 institutii de cultura si nenumarate evenimente internationale.

Prima Capitala europeana culturala din Romania a fost Sibiu in 2007 cand a avut alaturi orasul Luxembourg care a investit la acea vreme 200 de milioane de euro. Pentru 2021 orasul din Romania care va fi desemnat Capitala europeana a culturii  va trebui sa colaboreze cu un oras din Grecia. Din Europa , orase precum Graz, Edinbourgh, Wroclaw au fost Capitale europene ale culturii. De exemplu la Sibiu, potrivit unui document elaborat de Comisia Europeană, impactul general al evenimentului a produs 3 categorii de efecte :

  1. 1.      Marketing pentru zona Sibiu şi creştere economică: regenerarea spaţiilor publice şi a locaţiilor culturale, atragerea investitorilor, îmbunătăţirea imaginii oraşului, stabilirea unei imagini pe termen lung a oraşului şi a culturii din acea zonă, promovarea produselor şi facilitătilor  locale  într-un mod durabil şi creativ precum și participarea culturală a cetăţenilor, stimulare şi transformare a dezvoltării urbane.
  2. 2.      Dezvoltarea turismului : includerea oraşului Sibiu ca destinatie turistică de succes la nivel internaţional de către ghiduri de specialitate, peste doua milioane  de vizitatori în 2008 şi 2009
  3. Îmbunătăţirea coeziunii sociale : consolidarea problemelor  sociale și institutionale prin accentuarea sentimentelor de încredere și mândrie locală, un management integrat cultural ce a condus la dezvoltarea unei oferte mai variate de evenimente culturale în Sibiu, modalităţi de cooperare între profesioniștii din diferite discipline culturale a dus la aparitia unor noi furnizori culturali.(contributors.ro)

In 2014 Capitala europeana a culturii este orasul Riga

[youtube]HOTLkZCCqaI[/youtube]

In 2013 Capitala europeana a culturii a fost orasul Kosice

[youtube]18PftZp3wOo[/youtube]

O analiza pertinenta am gasit-o pe www.razvanpop.ro

,,Dacă ar fi sa ne luam după importanța istorică și tradiția și după locul său în istoria României, cel mai îndreptățit la coroana europeană, ar fi Iașiul. Iașiul junimist, Iașiul universitar, Iașiul moldav. Dar acest oraș, în afara tradiției istorice nu oferă astăzi nimic, iar tradiția și istoria sunt dintre ultimele elemente luate în analiză.

Iașiul nu are instituții culturale puternice, nu are monumente puse în valoare, nu are evenimente culturale de calibru internațional, stă prost la infrastructură și la concepție managerială în domeniul culturii. Nu poți avea pretenții de capitală culturală când unica mare realizare a ta în ultimii ani a fost restaurarea Palatului Culturii (pe banii Guvernului) și alipirea unui mall de acest simbol, moment celebrat print-un record de Guiness Book.

Iașiul a pierdut lupta culturală modernă de mult timp. Autoritățile locale nu sunt în prezent capabile în a înțelege cu adevărat patrimoniul unic pe care îl dețin și ceea ce pot face cu el. Iașiul poate spera la statutul de Capitala Culturală a Europei numai printr-un șmen balcanic tipic românesc. Dar aici nu se pune problema astfel.

Alba Iulia a apărut ca și candidată în mijlocul anului electoral, prin vocea unor politicieni și prin amibiția locală de a renaște o fostă perlă a Transilvaniei. Capitala spirituală a României a reușit o performanță unică la noi în țară. A reușit a-și restaura ceea ce are mai de preț, comoara principală – vechea cetate episcopală, vechea capitală a Transilvaniei, inima României Mari.

Dar atât. Alba Iulia este o comunitate mult prea mică pentru a face față la o așa misiune administrativă. Cetatea este rece și fără oameni, evenimente, idei și instituții ce pot face din mica cetate o capitală a culturii europene. Este demn de laudă demersul autoritățiilor locale și al celor care au gândit și sperat la această onoare. Alba Iulia încă nu s-a împăcat cu istoria sa și până nu și-o va asuma complet nu are cum să ridice pretenții europene.

Timișoara este un alt oraș care visează la statutul de capitală culturală. Timișoara este un centru universitar puternic, este unul din marile orașe ale României, dar ceea ce trebuia să fie cu adevărat la începutul acestui mileniu și ceea ce se spera că va fi, al doilea oraș al României, s-a pierdut în negura unei administrații învechite. Aceasta a dus la decăderea teatrului, operei, muzeelor din oraș. Această veche administrație a dus la pierderea celui mai important atu pe care Timișoara îl avea la sfârșitul anilor `90. Timișoara era capitala neconvențională a României, era centrul culturii underground de la noi.

Administrația proaspătă care a preluat frâiele urbei le oferă șansa serioasă de a redeveni un candidat redutabil. Cu investiții majore cum sunt cele deja începute prin restaurarea centrului istoric, prin refacerea muzeului și a fortificațiilor, prin atragerea de evenimente majore,Timișoara poate fi în cele din urmă ceea ce Europa își dorește de la o capitală a culturii.

Orașul care stă cel mai bine în acest moment este Clujul (refuz să îi spun și Napoca). Clujul a început să își refacă zona istorică și să o îmbrace în haine adecvate. Clujul este în acest moment focus point-ul culturii underground din România. Clujul are evenimente culturale de talie internațională, gândidu-mă la TIFF sau mai nou transferatul „Peninsula”. Clujul are în acest moment o singură instituție de cultură de calibru, Teatrul Maghiar manageriat de Tompa Gabor. Are infrastructură bună, are manageri culturali interesați iar atragerea Capitalei Europene a Tineretului îi face să câștige un avans considerabil în fața celorlalte posibile candidate. Dar și așa nu se ridică la calibrul arătat de Sibiul anilor 2004 – 2007.

Clujului îi lipsesc totuși turiștii, îi lipsesc alte multe instituții care ar trebui să construiască un astfel de proiect și a stat prea multă vreme sub orizontul politic, avansarea sa fiind de multe ori prea artificială. Chiar și cu aceste deficiențe, Clujul stă în acest moment cel mai bine în această competiție națională.

Pe ce mizeaza orasul Cluj

[youtube]CNDYc_MWi9k[/youtube]

Perspectivele în România nu sunt dintre cele mai optimiste dar, ca de obicei, există speranța unei reorganizări de ultimă oră care să ne aducă un oraș cu adevărat european.,,

 

Fiecare oras candidat la Capitala europeana a culturii si-a facut site-uri, asociatii, logo-uri si se promoveaza care mai de care. Am facut un mic exercitiu si am intrat pe pagina Facebook a fiecarui oras candidat si iata cum stateau Like-urile la data realizarii acestui material: Cluj 4.470 Like-uri, Iasi 3.151, Alba Iulia 2.842, Craiova 1.089 si Timisoara 1.196 Like-uri.

Craiova spot de prezentare

[youtube]2xWsWJxdEi4[/youtube]

Evenimentul ,,Capitala europeana a culturii,, ofera oraselor europene ocazia de a prezenta un program cultural cu o durata de un an  care subliniaza bogatia, diversitatea si trasaturile caracteristice ale culturilor europene.

Fiecare dosar de candidatură va cuprinde un program cultural de dimensiune europeană, care trebuie să fie fondat pe obiectivele de cooperare culturală prevăzute în articolul 167 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (UE). Programul trebuie să îndeplinească anumite criterii, repartizate în două categorii:

  • „dimensiunea europeană”, care constă în consolidarea cooperării între operatorii culturali de la toate nivelurile. Programul trebuie, de asemenea, să pună în valoare bogăţia diversităţii culturale în Europa şi aspectele comune ale culturilor europene;
  • „oraşul şi cetăţenii”, cu scopul de a suscita interesul cetăţenilor pentru manifestare la nivel european şi de a consolida dezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului.

În mod normal, programul se derulează pe o perioadă de un an. Comisia va putea să recompenseze calitatea pregătirilor, oferind oraşului în cauză un premiu denumit Melina Mercouri, finanţat de programul „Cultura”.

Procesul de selecţie

Fiecare stat membru al UE poate găzdui manifestarea în ordine cronologică, în perioada 2007-2019. Începând cu 2011, manifestarea poate fi găzduită de două state membre anual.

Procesul de selecţie cuprinde patru etape:

  • depunerea candidaturilor: ţările din UE în cauză publică un apel pentru depunerea candidaturilor cu cel puţin şase luni înainte de începerea evenimentului în cauză. Oraşele interesate au la dispoziţie zece luni de la această dată pentru a-şi depune candidatura;
  • preselecţia: cu cel puţin cinci ani înainte de începerea evenimentului, comitetul de selecţie se reuneşte pentru a examina propunerile şi pentru a propune o listă restrânsă de oraşe care sunt invitate să participe la procesul de selecţie. Acest comitet este format din treisprezece experţi, dintre care şapte sunt numiţi pentru trei ani de către Parlamentul European, Consiliu, Comisie şi Comitetul Regiunilor. Ceilalţi şase membri sunt aleşi de ţările UE vizate;
  • selecţia finală: la nouă luni după reuniunea de preselecţie, comitetul se reuneşte din nou pentru a examina programele oraşelor preselecţionate, care au fost detaliate între timp, şi pentru a recomanda unul dintre acestea drept „Capitală europeană a culturii”. În această etapă, comitetul prezintă un raport ţării UE în cauză şi Comisiei, în care face şi recomandări pentru oraşul ales;
  • desemnarea: cu patru ani înainte de începerea evenimentului cele două ţări ale UE vizate de titlul de „Capitală europeană a culturii” pentru anul în cauză prezintă instituţiilor europene candidatura unui oraş, în lumina recomandărilor comitetului. Consiliul desemnează oficial un oraş din cele două ţări vizate drept „Capitală europeană a culturii”.

Etapa de monitorizare

Experţii numiţi de către instituţii ajută capitalele alese să îşi pună în aplicare programele, în special prin garantarea valorii adăugate europene a acestora.

Monitorizarea intermediară a programului vizând capitalele europene ale culturii are loc cu doi ani înainte de începerea evenimentului şi vizează progresele realizate în ceea ce priveşte pregătirea şi dimensiunea europeană.

Cu cel puţin opt luni înaintea evenimentului are loc monitorizarea finală, pe parcursul căreia experţii inventariază şi evaluează activitatea pregătitoare. Aceştia înaintează Comisiei şi oraşelor în cauză un raport conţinând concluziile lor şi recomandarea de atribuire sau neatribuire a premiului Melina Mercouri.

Context

Evenimentul „Capitala europeană a culturii” a fost lansat de către Consiliul de Miniştri la 13 iunie 1985 şi a devenit una dintre cele mai populare acţiuni ale UE. Datorită nivelului ridicat de participare a cetăţenilor şi datorită impactului cultural şi socio-economic al programului, creşte în fiecare an numărul oraşelor care concurează titlul de „Capitală europeană a culturii”. Procedura de desemnare a fost modificată pentru a o eficientiza şi a o adapta la cerinţele unei UE extinse.

 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.