Europarlamentarii români nu răspund la e-mailuri. Motivul:,,Le-a scăpat,,

10 din 10 europarlamentari români cărora le-am solicitat un punct de vedere în legătură cu cea mai importanta reformă care ar trebui făcută în România, si care lipsșste din Planul Național de Redresare si Reziliență, nu au răspuns solicitării nici după trei luni.

Solicitarea a fost transmisă în data de 9 februarie pe adresele de e-mail oficiale de la Parlamentul European următorilor europarlamentari: Traian Băsescu, Andrei Dragoș Benea, Vlad Marius Boloș, Daniel Buda, Dacian Cioloș, Mircea Hava, Alin Mituța, Stefan Motreanu si Rovana Plumb. 

Solicitare punct de vedere

,,Context:

Reorganizarea teritorială/administrativă din Romania nu a fost prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență. Cea mai importantă reformă necesară administratiei publice din România nu se regăseste în PNRR și nici factorii de decizie de la Bruxelles nu au reacționat.

În acest context, va rog să-mi transmiteți opinia dumneavoastră în legătura cu acest fapt.

De asemenea, considerați ca Romania are nevoie de Reorganizare teritoriala/administrativa și cum credeți că ar trebui facută?

Cu respect,,,

Cei zece europarlamentari au fost alesi pentru a exprima un punct de vedere, pe considerentul ca fiecare dintre ei au intr-un fel sau altul legatura cu Politicile de Dezvoltare Regionala in cadrul diverselor comisii din Parlament.

Dupa trei luni de la transmiterea solicitarii, vazând că nu exista reacții, in data de 4 mai am sunat la cinci din cei 10 europarlamentari, la birourile din Bruxeles/ Strasbourg.

La cabinetele europarlamentarilor Traian Basescu si Adrian Dragos Benea nu a raspuns nimeni, nici la Bruxelles si nici la Strasbourg.

La cabinetul europarlamentarului Alin Mituța a răspuns unul dintre cei cinci asistenti care a identificat solicitarea, insă a spus ca: ,, Le-a scapat e-mailul,,. Surprinzător, si de la cabinetul lui Dacian Ciolos, asistenta care a răspuns a venit cu aceeași scuză: ,,Ne-a scăpat,,.

În schimb, de la cabinetul Corinei Crețu scuza a fost: ,,S-a lucrat și de acasă, au fost perturbate telefoanele, primim sute de e-mailuri,, și fiecare și-a cerut scuze, numai că scuzele chiar nu ne ajută să ne îndeplinim misiunea.

Birou europarlamentar fantomă la Târgu Jiu

Pentru a scurta drumul birocratiei am decis să merg direct la Biroul local al  Europarlamentarului Alin Mituța, deschis în Târgu Jiu cu câteva luni în urmă.

Trei zile la rând, atât dimineața cât și dupa amiaza am mers la Biroul local al lui Alin Mituța din Strada Siret nr. 17 din Târgu Jiu, unde se găseste un spațiu generos, dar pustiu. De fiecare dată ușile erau închise și prăfuite, semn că nu trece nimeni pe acolo. Mai mult, nu exista afișat niciun program sau un număr de telefon unde să poți suna să intri în legatură cu un responsabil local.

Până la urmă, am aflat de la un alt asistent al domnului Alin Mituța ca la Biroul din Târgu Jiu nu mai lucreaza nimeni de o lună de zile și că în prezent se află în proces de recrutare pentru a angaja un reprezentant pe județele din Oltenia.

Bani si privilegii maxime, eforturi minime!

Transparență zero.

Este greu de inteles scuzele asistentilor de la birourile europarlamentarilor, tinand cont de faptul că fiecare europarlamentar are câte cinci asistenti, trei la Bruxeless si doi în țară. Fiecare dintre asistenti sunt platiti cu 2.978 euro pe luna. Nimeni nu se asteaptă ca un europarlamentar sa raspunda direct la un e-mail, dar unul din cei cinci asistenti ar trebui sa raspunda.

Ceea ce este mai grav este faptul ca situatia in care ne aflam nu este una izolată. Din 10 solicitari transmise nu am primit raspuns la niciuna. Ceea ce inseamna ca asa este acolo la ei, nu se raspunde. 

Salariul de bază al unui europarlamentar este stabilit la 38,5% din salariul de bază al unui judecător al Curții Europene de Justiție.

Începând de la 1 iulie 2021, salariul lunar brut al deputaților, conform statutului unic, este de 9166,30 EUR. Salariul se plătește din bugetul Parlamentului și din acesta se rețin un impozit comunitar și contribuțiile de asigurare, salariul net care rezultă fiind de 7146,11 EUR.

Pensii

Conform statutului, foștii deputați au dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând de la 63 de ani. Pensia reprezintă 3,5 % din salariul pentru fiecare an complet de exercitare a mandatului, fără a depăși însă 70 % în total. Costul acestor pensii este suportat de bugetul Uniunii Europene.

În cazul noilor deputați, s-a renunțat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputați în 1989, acesta fiind în curs de eliminare.

Ca şi deputații din parlamentele naționale, deputații în Parlamentul European primesc o serie de indemnizații care au scopul de a acoperi cheltuielile pe care aceştia le efectuează pentru îndeplinirea sarcinilor lor parlamentare.

Indemnizația pentru cheltuieli generale

Indemnizaţia vizează acoperirea cheltuielilor din statul membru în care au fost aleşi, precum costurile de administrare a birourilor deputaţilor, factura telefonică şi taxele poştale, achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului informatic şi telematic. Indemnizaţia este redusă la jumătate în cazul deputaţilor care, fără o justificare adecvată, nu participă la jumătate din numărul şedinţelor plenare pe parcursul unui an parlamentar (septembrie-august).

În 2022, valoarea indemnizației este de 4 778 EUR pe lună.

Cheltuielile de deplasare

Majoritatea reuniunilor Parlamentului European, cum ar fi ședințele plenare, reuniunile comisiilor sau reuniunile grupurilor politice au loc la Bruxelles sau la Strasbourg. Deputaților li se rambursează costul real al biletelor de călătorie achiziționate pentru participarea la astfel de reuniuni, după prezentarea documentelor justificative, în limita costului unui bilet de avion la clasa business „Dˮ sau la o clasă similară, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,56 EUR pe kilometru pentru călătoria cu mașina (în limita a 1000 km), la care se adaugă indemnizații forfetare în funcție de distanță și durata misiunii, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasării (cum ar fi, de exemplu, taxele de autostradă, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervări).

Alte cheltuieli de deplasare

Adesea, deputații trebuie să călătorească în statul membru în care au fost aleși sau în afara acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor lor, dar în alte scopuri decât reuniunile oficiale (de exemplu, pentru a participa la o conferință sau pentru a efectua o vizită de lucru).

În acest scop, pentru activitățile desfășurate în afara statului membru în care au fost aleși, deputații pot beneficia de rambursarea cheltuielilor de deplasare, de cazare și a cheltuielilor conexe într-un cuantum maxim de 4716 EUR anual. În cazul activităților desfășurate în statul membru în care deputații au fost aleși, se rambursează numai cheltuielile de transport, în limita unei sume maxime anuale stabilite în funcție de țară.

Diurna

  • Parlamentul plătește o indemnizație forfetară de 338 EUR pe zi pentru a acoperi în totalitate celelalte cheltuieli ale deputaților în perioadele de activitate parlamentară, cu condiția ca aceștia să își confirme prezența prin semnarea unuia dintre registrele oficiale deschise în acest scop.
  • În zilele în care are loc votul în ședință plenară, această indemnizație este redusă la jumătate, dacă deputații lipsesc la mai mult de jumătate dintre voturile prin apel nominal, chiar dacă sunt prezenți. În cazul reuniunilor care au loc în afara Uniunii Europene, indemnizația este de 169 EUR (de asemenea, cu condiția semnării în registrul de prezență), iar cheltuielile de cazare sunt rambursate separat.

Deputații în Parlamentul European își pot alege asistenții în limita unui pachet bugetar stabilit de Parlament și în condițiile stabilite de capitolul V din Normele de aplicare a Statutului deputaților.

În 2020, suma maximă lunară disponibilă este de 25442 de euro pentru un deputat. Această sumă nu este plătită deputaților, ci este plătită ca salariu atât asistenților care îndeplinesc condițiile și care sunt angajați cu un contract de muncă valid, cât și organismelor responsabile pentru colectarea impozitelor pe salarii.

Deputații pot să angajeze mai multe tipuri de asistenți.

Asistenții acreditați, care își desfășoară activitatea la Bruxelles (sau la Luxemburg/Strasbourg), depind în mod direct de administrația Parlamentului. Deputații au dreptul să recruteze trei asistenți acreditați, iar în anumite condiții, chiar patru. Cel puțin 25 % din bugetul alocat pentru asistența parlamentară este rezervat pentru asistenții acreditați.

Asistenții locali asistă deputații în statul membru în care aceștia au fost aleși. Aceste contracte sunt administrate de către un agent de plată calificat care garantează respectarea dispozițiilor privind securitatea socială și regimul fiscal.

 Contractele asistenților locali sunt fie contracte de muncă, fie contracte de prestare de servicii.

Costul total pentru asistenții locali și pentru stagiari nu poate depăși 75 % din bugetul alocat pentru asistența parlamentară. Cheltuielile legate doar de prestatorii de servicii nu poate depăși 25 % din acest buget.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.