O investigație despre cum o afacere de partid cu 11 contracte directe la Spitalul Județean a fost „evaporată” printr-o rețea de evaziune fiscală destructurată de polițiști, în timp ce administratorul din acte a fost propulsat comisar la Protecția Consumatorilor, iar presa locală a fost invitată să aplaude o „lecție de transparență”.
De Marius DAEA
O anchetă publicată în interes public
În anul de grație 2026, la mai bine de trei decenii de la promisiunea reformării statului român, discursul public a fost confiscat de o retorică seducătoare: cea a „noii generații de politicieni”. Ni s-a spus că tinerii crescuți în era integrării europene vor aduce cu ei rigoarea administrativă, etica profesională și un respect sacrosanct pentru banul public.
Cazul Ancăi Bordușanu, vicepreședinta Consiliului Județean Gorj, și al soțului acesteia, Valentin-Gabriel Bordușanu, spulberă această iluzie.
Documentele oficiale intrate în posesia redacției conturează o radiografie aproape chirurgicală a feudalismului modern: o rețea de contracte fără licitație acordate din bugetul sănătății, o companie înglodată în datorii mutată scriptic la București și cedată unei „săgeți” dintr-o rețea de crimă economico-financiară, un transfer oportunist într-o sinecură de stat la Protecția Consumatorilor și o încercare grosolană de manipulare a opiniei publice prin intermediul unei prese locale în mare parte anesteziate de contractele de protocol.
Aceasta nu este doar povestea unei incompatibilități administrative. Este cronica unui manual de disimulare politică și instituțională.
I. Anatomia incompatibilității: 11 contracte fără licitație din bugetul sănătății
Punctul de plecare al acestui dosar îl constituie Raportul de Evaluare emis de Agenția Națională de Integritate (ANI), confirmat oficial prin adresa Direcției Inspecția de Integritate (nr. 12380/G/II).
Inspectorii au reținut o încălcare flagrantă a regimului juridic al incompatibilităților, prevăzut de art. 90 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003: în timpul exercitării mandatului de consilier județean la Consiliul Județean Gorj (2020–2024), firma administrată și deținută de soțul demnitarului – S.C. THINK NOVO S.R.L. (CUI 25589786) – a derulat 11 contracte comerciale de prestări servicii prin achiziție directă cu Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu.
Spitalul Județean nu este o entitate abstractă: este cea mai mare unitate medicală din județ, aflată în directa subordine administrativă și financiară a Consiliului Județean Gorj – forul deliberativ unde Anca Bordușanu vota bugetele și strategiile instituției.
Segmentarea contractelor în 11 achiziții directe succesive pe factură nu a reprezentat doar o sfidare a legislației privind incompatibilitățile aleșilor locali, ci și metoda consacrată prin care procedurile competitive de licitație deschisă sunt ocolite pentru a direcționa discreționar fondurile publice către firma familiei.
II. Tehnica dispariției: Mutarea la București și conexiunea cu dosarul SICE
Ce faci atunci când o firmă a stors beneficiile contractelor publice, dar acumulează datorii mari și devine o vulnerabilitate politică majoră? O înstrăinezi.
Datele de bilanț depuse la Ministerul Finanțelor arată că, în timp ce încasa facturi de la Spitalul Județean, Think Novo SRL raporta an de an datorii uriașe, ce gravitau în jurul sumei de 1.000.000 de lei:
-
2020: 1.192.834 lei datorii
-
2021: 1.119.890 lei datorii
-
2022: 1.025.756 lei datorii
-
2023: 848.468 lei datorii
În loc să urmeze o procedură legală și transparentă de insolvență sau restructurare sub control judiciar, societatea familiei Bordușanu a intrat într-un mecanism tipic de „curățare a urmelor”:
-
Relocarea geografică: Firma a fost radiată din Registrul Comerțului Gorj și mutată scriptic într-un apartament din Capitală: București, Sectorul 3, Str. Gura Ialomiței nr. 6C.
-
Ieșirea din acte: Valentin Bordușanu a părăsit structura de asociat și administrator.
-
Cesiunea către un interpus: Societatea a fost preluată în acte de Sergiu Chirculescu, un individ din Drobeta-Turnu Severin, fără nicio legătură cu industria IT.
Traseul „afacerii” nu s-a oprit însă la o simplă tranzacție comercială. Numele noului proprietar al Think Novo SRL a explodat într-un dosar penal de anvergură instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din cadrul IPJ Gorj.
În urma a 11 percheziții coordonate de polițiști în Gorj, Mehedinți, Timiș și București, Sergiu Chirculescu (taximetrist) și Daniel Foca (angajat al companiei publice Aparegio) au fost reținuți pentru 24 de ore sub acuzațiile de evaziune fiscală și transmitere fictivă a părților sociale.
Anchetatorii au stabilit că cei doi formau o veritabilă rețea de „săgeți” care preluase scriptic 12 firme înglodate în datorii, pentru a-i scăpa de răspunderea penală și fiscală pe 9 foști administratori, prejudiciul adus statului depășind 1.070.000 lei.
Printre aceste companii se afla și fosta firmă a familiei actualei vicepreședinte a Consiliului Județean.
III. Sinecura salvatoare: De la administrator cu probleme penale, la inspector la Protecția Consumatorilor via Turburea
În timp ce societatea comercială era expediată în labirintul companiilor-fantomă, soțul demnitarului avea nevoie de o repliere profesională sigură: un post călduț în aparatul de stat.
Cum angajările directe erau blocate prin ordonanțele guvernamentale de austeritate bugetară, s-a apelat la o altă metodă arhicunoscută în laboratoarele politice locale – „trambulina de la țară”:
-
Valentin Bordușanu a fost încadrat temporar la Primăria Comunei Turburea, dobândind astfel râvnitul statut de funcționar public.
-
La scurt timp după obținerea calității, a fost transferat direct la Târgu Jiu, pe o poziție de forță: inspector/comisar în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC / ANPC) Gorj.
Această numire naște o contradicție morală insuportabilă pentru orice societate sănătoasă:
Cum poate un individ a cărui firmă a funcționat pe bază de contracte cu dedicație, a lăsat în urmă datorii de un milion de lei și a fost pasată unei rețele de evazioniști să bată la ușa micilor întreprinzători privați în calitate de comisar ANPC? Cu ce autoritate morală controlează el registrele, corectitudinea și etica comercială a comercianților din Gorj?
IV. Arta manipulării locale: Cum s-a încercat cosmetizarea unui dosar de integritate
Gravitatea acestui caz este amplificată de modul în care politiciana a încercat să controleze și să distorsioneze percepția publică, mizând pe docilitatea mass-mediei locale.
Tehnica „loviturii preventive”
Conștientă că raportul ANI este finalizat și va ajunge la cunoștința opiniei publice, Anca Bordușanu a recurs la un text atent meșteșugit pe pagina sa de Facebook.
S-a proclamat o campioană a transparenței („Transparența înseamnă să vorbești deschis indiferent de situație!”), a anunțat că ea însăși face public raportul înainte ca acesta să apară în presă, dar a cenzurat total toate faptele concrete: nu a rostit numele Think Novo SRL, nu a pomenit nimic despre cele 11 contracte cu Spitalul Județean, despre datoriile la buget sau despre cesiunea către rețeaua din Mehedinți. A redus totul la o dispută birocratică abstractă pe care o va „lămuri în instanță”.
Complicitatea prin copiere și omerta televiziunilor
Reacția presei locale a evidențiat două falii majore:
-
Jurnalismul de transcriere necritică: Publicații precum Gorjeanul, Pandurul sau Jurnalul Olteniei au preluat postarea de PR pe nemestecate. Titlurile au pus accentul exclusiv pe poziția politicianului („Voi contesta raportul!”), transformând un act de acuzare instituțională într-un simplu dezacord de opinii, fără ca vreun redactor să adreseze o întrebare elementară: „Despre ce incompatibilitate este vorba, concret?”.
-
Omerta televiziunilor aservite: Posturile TV locale și site-urile abonate la bugetele de publicitate ale Consiliului Județean au îngropat subiectul într-o tăcere totală. Pentru publicul captiv al acestor canale, raportul ANI și ancheta SICE pur și simplu nu au existat.
Încercarea de manipulare a funcționat pe jumătate: a oferit o perdea de fum pentru consumatorii de știri pasivi, dar s-a prăbușit în momentul în care datele concrete ale contractelor și conexiunile penale au fost puse cap la cap de presa independentă.
V. Radiografia unui eșec moral: Politica strică omul sau omul corupe politica?
La capătul acestei investigații, dincolo de cifre, articole de lege și firme radiate, rămâne o întrebare fundamentală despre starea societății românești în 2026: Cine pe cine strică? Politica îl corupe pe om, sau omul este cel care aduce în politică propriile sale carențe etice?
Multă vreme am fost tentați să credem că sistemul este de vină – o mașinărie opacă și anchilozată care îi constrânge chiar și pe cei bine intenționați să adopte compromisul.
Însă cazul familiei Bordușanu demonstrează contrariul: politica nu inventează reflexul clientelar, ci doar îi oferă un megafon și o pârghie de putere.
Când un tânăr demnitar alege să își îmbogățească familia din contractele spitalului pe care îl păstorește, când alege să ascundă datoriile folosind rețele obscure de interpuși și când folosește portițe administrative pentru a-și securiza soțul într-o funcție de control a statului, nu asistăm la o „eroare de sistem”. Asistăm la o alegere conștientă, asumată cu un cinism desăvârșit.
Politica nu strică un om integru; ea doar îi testează limitele morale. Iar atunci când caracterul este fragil, puterea politică devine doar instrumentul prin care interesul personal devorează interesul public.
În anul 2026, tolerarea unor astfel de practici nu mai poate fi scuzată prin „naivitate” sau „lipsă de experiență”. Ea reprezintă un test de maturitate pentru cetățenii județului Gorj și pentru justiția din România. Dacă o asemenea schemă este trecută cu vederea, mesajul transmis societății este devastator: nu contează ce legi încalci și câte urme încerci să ștergi, atâta timp cât carnetul de partid îți asigură protecția, iar presa locală are grijă să privească în altă parte.