de Marius DAEA

O investigație de date privind tarifele aprobate de ANRSC, pierderile masive din conducte și salariile de lux din companiile publice de apă din județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea.

Într-una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, apa potabilă a devenit un bun de lux[1]. În timp ce veniturile medii ale locuitorilor din Oltenia se situează constant sub media națională, facturile la apă și canalizare au fost majorate succesiv, ajungând la cote comparabile cu cele din marile metropole europene.

Datele oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) arată că locuitorii din Craiova au ajuns să plătească peste 20 de lei pentru fiecare metru cub de apă consumat și deversat la canal

. În spatele acestor scumpiri mascate sub pretextul „investițiilor din fonduri europene” se ascunde o realitate tehnică revoltătoare: între 37% și 55% din apa captată și tratată se pierde în pământ prin conductele ciuruite.

Costul energiei pentru pomparea acestei ape pierdute și cheltuielile de exploatare ale rețelelor degradate nu sunt suportate din salariile directorilor sau din dividendele companiilor, ci sunt transferate direct în factura lunară a populației prin formula de ajustare a tarifelor.

Tabloul comparativ al apei în Oltenia (Date oficiale ANRSC)

CLASAMENTUL TARIFELOR ÎN OLTENIA (Apă potabilă + Canalizare)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Județ / Operator Regional              Apă (cu TVA)   Canal (cu TVA)   TOTAL FACTURĂ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. DOLJ: Compania de Apă Oltenia (CAO)   11,60 lei       9,09 lei       20,69 lei/mc ⚠️
2. GORJ: SC Aparegio Gorj SA              8,18 lei      10,00 lei       18,18 lei/mc
3. OLT: Compania de Apă Olt SA            8,83 lei       8,09 lei       16,92 lei/mc
4. MEHEDINȚI: Secom SA Drobeta           9,36 lei       6,72 lei       16,08 lei/mc
5. VÂLCEA: Apavil SA Râmnicu Vâlcea       7,36 lei       8,39 lei       15,75 lei/mc
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*Tarife în vigoare conform evidențelor oficiale ANRSC (TVA inclus 11% / 9%).

I. Craiova pe podiumul scumpirilor: Locul 12 la nivel național

Cea mai dramatică situație din regiune se înregistrează în județul Dolj. Compania de Apă Oltenia SA (CAO) a urcat pe locul 12 la nivel național într-un clasament al celor mai mari tarife practicate de cei 47 de operatori regionali din România.

La un tarif cumulat de 20,69 lei/mc (apă potabilă + canalizare-epurare, cu TVA), o familie din Craiova care consumă un volum modest de 10 metri cubi pe lună achită peste 206 lei doar pentru acest serviciu. Tarifele din Dolj le depășesc pe cele din orașe cu putere economică mult mai ridicată, precum Cluj-Napoca (16,20 lei/mc), Timișoara (21,07 lei/mc) sau Oradea (15,05 lei/mc).

Anomalia din Gorj: Canalizarea, mai scumpă decât apa

În județul Gorj, datele ANRSC scot la iveală o ciudățenie tarifară: operatorul Aparegio Gorj SA taxează canalizarea la un preț mai mare decât apa potabilă. În timp ce metrul cub de apă potabilă este facturat cu 8,18 lei (cu TVA), canalizarea costă 10,00 lei/mc (cu TVA). Cu alte cuvinte, evacuarea apei murdare este cu peste 22% mai scumpă decât livrarea apei la robinet.

II. Gaura neagră din conducte: Peste 40% din apă se scurge în pământ

Rapoartele tehnice transmise de România Comisiei Europene în aplicarea Directivei privind apa potabilă (Directiva UE 2020/2184) atestă că rețelele publice din țară pierd anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă — adică 46% din volumul total introdus în sistem.

În Oltenia, datele de exploatare arată un tablou critic:

1. Compania de Apă Oltenia (Dolj): Conducerea societății recunoaște oficial un procent mediu de pierderi în rețea de 37,2%, stabilindu-și ca țintă pentru anul 2029 coborârea acestuia la 23,5%. Însă, pe rețelele vechi din municipiul Craiova și din orașele din județ (Calafat, Băilești, Segarcea), pierderile reale din conducte depășesc frecvent 45%–50%, generând sute de avarii pe an.

2. Aparegio Gorj și Secom Mehedinți: Rețelele subdimensionate și neschimbate de decenii din Târgu Jiu, Motru sau Drobeta-Turnu Severin înregistrează pierderi fizice ce trec de 40%–50% din apa pompată din stațiile de tratare.

Mecanismul ascuns din factură: Pentru fiecare metru cub de apă care ajunge la robinetul unui consumator, operatorii pompează și tratează în medie aproape 1,7 metri cubi. Costul energiei electrice pentru pompare, reactivii chimici de tratare și uzura echipamentelor pentru apa care se scurge în sol sunt agregate în cheltuielile de exploatare aprobate de ANRSC. Astfel, cetățeanul plătește indirect ineficiența rețelelor sparte.

III. Monopol public, salarii de corporație privată

În timp ce calitatea apei din Oltenia ridică adesea probleme de turbiditate sau presiune, iar rețelele pierd mii de tone de apă pe oră, conducerile executive ale operatorilor județeni încasează venituri comparabile cu ale managerilor din bănci multinaționale.

Declarațiile oficiale de avere depuse conform legii arată venituri anuale consistente:

• Traian Pătrășcoiu (Director General Aparegio Gorj SA): A declarat venituri salariale anuale de peste 338.000 – 351.000 de lei, reprezentând o medie de peste 28.000 – 29.000 de lei net pe lună (aproximativ 5.800 de euro/lună).

• Alin Ionuț Șuiu (Director General Compania de Apă Oltenia SA): A raportat o remunerație anuală de peste 287.000 de lei, adică aproximativ 24.000 de lei net lunar.

• Consiliile de Administrație: Membrii neexecutivi din CA-urile acestor companii (în marea lor majoritate numiți pe criterii politice de Consiliile Județene și Locale) încasează indemnizații lunare cuprinse între 3.000 și 4.500 de lei netpentru o singură ședință pe lună.

În plus, rapoartele financiare ale companiilor arată că, pe lângă salarii, se acordă anual prime colective și bonusuri de performanță de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de lei (cum a fost cazul la Compania de Apă Olt, care a distribuit prime de 1,7 milioane de lei).

IV. Mecanism de interacțiune: „Harta Facturilor la Apă în Oltenia”

Redacția SudVest.ro lansează campania de jurnalism participativ:
👉 „CÂT PLĂTEȘTI PENTRU APA DE LA ROBINET?”

Facem apel la toți cititorii din județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea:

1. Trimiteți-ne o fotografie a ultimei facturi de apă (acoperind datele personale: nume, CNP, adresă exactă) printr-un mesaj pe pagina de Facebook SudVest.ro sau pe adresa de e-mail a redacției. salut@sudvest.ro

2. Menționați localitatea, tariful pe metru cub și dacă sunteți încărcat la plată cu pierderi de rețea / apă meteorică.

3. Datele vor fi integrate într-o Hartă Interactivă a Tarifelor din Oltenia, arătând discrepanțele dintre sate și orașe.

4. V. Cum am investigat: Metodologia de lucru și verificarea fiecărei cifre

   Pentru redacția SudVest.ro, respectul față de cititor și rigoarea adevărului sunt absolute. În conformitate cu standardele jurnalismului de date și de investigație, precizăm că niciuna dintre cifrele, procentele sau afirmațiile din acest material nu reprezintă estimări aproximative sau speculații, ci rezultatul unei verificări încrucișate a documentelor oficiale de stat:

   1. Sursa tarifelor (Apă și Canalizare)

   • Date primare ANRSC: Prețurile practicate de cei 5 operatori regionali din Oltenia au fost extrase direct din registrul public al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și din deciziile oficiale de aprobare a strategiilor de tarifare (inclusiv Decizia ANRSC nr. 136/19.11.2025 pentru județul Gorj).

   • Verificarea componentei fiscale (TVA): Calculul prețului final facturat la consumator ține cont de modificarea cadrului fiscal prin Legea nr. 141/2025, care a stabilit cota de TVA pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare la 11%începând cu 1 august 2025.

   • Comparația națională: Poziționarea municipiului Craiova pe locul 12 național a fost stabilită prin compararea tarifelor cumulate (apă + canal-epurare) ale tuturor celor 47 de operatori regionali licențiați din România.

   2. Sursa datelor privind pierderile din conducte

   • Rapoarte europene oficiale: Procentul de pierderi la nivel național (peste 565 de milioane de metri cubi anual, reprezentând circa 46% din apa introdusă în sistem) provine din datele oficiale de raportare ale României pentru monitorizarea Directivei (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman și din statisticile Asociației Române a Apei (ARA).

   • Documentele interne ale operatorilor: Procentul de pierderi de 37,2% asumat de Compania de Apă Oltenia (Dolj) provine direct din Planul de afaceri și Strategia de tarifare aprobate de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), iar datele privind rețelele secundare din Târgu Jiu, Motru sau Drobeta-Turnu Severin au fost confruntate cu bilanțurile anuale de exploatare.

   3. Sursa veniturilor și a salariilor din conducere

   • Declarații oficiale depuse la ANI: Veniturile directorilor generali Traian Pătrășcoiu (Aparegio Gorj SA) și Alin Ionuț Șuiu (Compania de Apă Oltenia SA), precum și indemnizațiile membrilor Consiliilor de Administrație sunt preluate exclusiv din declarațiile de avere depuse conform Legii nr. 176/2010, documente publice semnate pe proprie răspundere sub sancțiunea falsului în declarații.

   • Date financiare: Fondurile de premiere și cheltuielile salariale au fost verificate pe baza bilanțurilor contabile depuse la Ministerul Finanțelor Publice.

   4. Garanția deontologică

   Toate companiile vizate și autoritatea de reglementare (ANRSC) au fost notificate oficial prin solicitări scrise în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Răspunsurile integrale, precizările suplimentare sau eventualele drepturi la replică vor fi publicate cu aceeași vizibilitate, în virtutea transparenței totale față de comunitatea din Oltenia.

5. Fii mai mult decât un cititor. Fii motorul schimbării în Oltenia.Jurnalismul de soluții și investigațiile bazate pe date costă timp și resurse. Noi, redacția Sudvest.ro, am ales calea grea: să scriem pentru cetățeni, nu pentru politicieni. Să urmărim interesul public, nu interesele de partid.Faptul că ești aici ne arată că împărtășim aceleași valori: transparență, responsabilitate și dorința unei regiuni dezvoltate. Dacă acest material ți-a fost util sau ți-a confirmat o realitate trăită, te invităm să te alături „acționarilor” morali ai acestei publicații.Printr-o contribuție directă, ne asiguri libertatea de a pune întrebările incomode și mâine.Susține redacția Sudvest.ro prin Asociația Eurolife:
   🇷🇴 IBAN Lei: RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
   🇪🇺 IBAN Euro: RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009
   1. Informația verificată este scutul tău în fața minciuniiDacă ai ajuns până aici, înseamnă că ești unul dintre oltenii care nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură. Articolul pe care tocmai l-ai citit a necesitat ore de documentare, verificări încrucișate și curajul de a deranja instituțiile statului.La Sudvest.ro, nu avem în spate „moguli”, partide politice sau baroni locali. Te avem doar pe tine. Independența noastră depinde strict de susținerea comunității.Nu îți cerem o donație, ci un parteneriat. Dacă crezi că Oltenia are nevoie de jurnaliști care știu să numere banii publici și să scoată adevărul la lumină, susține-ne să continuăm. Orice sumă ajută o investigație să meargă mai departe.Investește în jurnalismul curat prin Asociația Eurolife:
      🔹 Cont Lei (RON): RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
      🔹 Cont Euro (EUR): RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.