SABOTAJUL DE STAT ÎMPOTRIVA MINERILOR ȘI ENERGETICIENILOR Anatomia unui abuz administrativ premeditat: Cum a fost blocată Legea 197/2021 și cine răspunde penal și instituțional

Posted on by Marius DAEA

De Marius DAEA

În spatele blocajului administrativ stau peste 40.000 de lei pe an furați din buzunarul fiecărui salariat forțat să rămână lângă cazane, bani care ar fi susținut economiile locale din Gorj și Dolj în loc să fie reținuți abuziv în conturile statului. Pentru Oltenia, acest boicot instituțional nu înseamnă simple dosare respinse la ghișeu, ci mii de familii care plătesc din propriul buzunar tratamente medicale costisitoare în timp ce statul le refuză pensia recunoscută prin lege.

SUD VEST | Consolidăm vocea democrației

„Câine de pază al comunității, nu animal de companie al puterii locale.”

Fotografiile surprind un moment definitoriu pentru lupta muncitorească din bazinul Olteniei: depășirea barierelor sindicale tradiționale[1]. În mod istoric, conducerea CEO și decidenții politici au controlat masa de muncitori prin fragmentare – zeci de sindicate mici, rivalități între exploatările miniere (Gorj) și termocentrale (Ișalnița, Craiova II, Turceni, Rovinari). Imaginea documentează puntea creată între minerit și energeticieni, coagulată în jurul unei singure cereri vitale: intrarea în legalitate a statului român prin aplicarea necondiționată a Legii 197/2021

2. Radiografia sabotorilor: Cine a blocat legea și care a fost mecanismul?

Conform standardelor de investigație profesională, pentru a dovedi intenția și abuzul administrativ trebuie urmărit lanțul decizional complet: cine avea obligația legală, cine s-a opus și cine a beneficiat de pe urma blocajului.

A. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și Ministerul Muncii

  • Mecanismul de blocaj: După promulgarea Legii 197/2021 (care a introdus la art. 30 alin. (1) lit. i din Legea 263/2010 activitățile din termocentrale și cariere ca fiind „condiții speciale de muncă”), Casele Județene de Pensii (în special CJP Gorj, CJP Dolj, CJP Mehedinți, CJP Hunedoara) au primit directive administrative interne (circulare) prin care li s-a cerut să respingă cererile de pensionare.

  • Pretextul juridic fals: Funcționarii au pretins că legea „se aplică doar pentru viitor” și că angajatorii nu au plătit retroactiv (în perioada 2001–2021) cota suplimentară de CAS pentru condiții speciale, refuzând asimilarea vechimii reale.

  • Realitatea juridică: O lege care modifică vârsta de pensionare privește prin definiție activitatea deja prestată de-a lungul deceniilor de muncă. Refuzul caselor de pensii de a calcula dosarele a fost un boicot instituțional arbitrar, nesusținut de textul legii.

B. Conducerea Complexului Energetic Oltenia (CEO)

  • Mecanismul de blocaj: Emiterea de adeverințe cu formulări deliberate viciate. Timp de luni de zile, departamentele de Resurse Umane din CEO au refuzat să specifice în adeverințele eliberate salariaților sintagma exactă cerută de Legea 197/2021 și de instanțe: „personal implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice…”.

  • Fără această mențiune textuală expresă, dosarele depuse de oameni au fost respinse automat la ghișeu sau ulterior în instanță.

C. Guvernul României și Ministerul Energiei – Miza ascunsă

  • Miza financiar-bugetară: Un val masiv de pensionări imediate (câteva mii de oameni eligibili simultan) crea o presiune imediată pe bugetul asigurărilor sociale.

  • Miza de operare (PNRR): Închiderea accelerată a grupurilor energetice pe cărbune, asumată iresponsabil în fața Comisiei Europene fără soluții de tranziție justă. Dacă minerii și energeticienii plecau masiv la pensie cu reducerea de 13 ani, blocurile energetice rămâneau fără personal calificat înainte de termenul convenit politic, periclitând siguranța Sistemului Energetic Național (SEN). Soluția Guvernului a fost sacrificarea sănătății lucrătorilor pentru a ține cazanele pornite pe forță de muncă epuizată.

3. Demontarea juridică a abuzului: Decizia nr. 2/2023 a ÎCCJ

Statul a fost obligat să capituleze formal în fața justiției supreme, dar chiar și după această sentință a continuat să ridice piedici birocratice.

  • Sentința: Prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii – RIL), instanța supremă a stabilit cu forță obligatorie națională:

    „Dispozițiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani (…) indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislației anterioare și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator.”

Ce înseamnă acest lucru din perspectivă penală și administrativă?

  1. Obligație automată: Expresia „ope legis” înseamnă „prin puterea legii”. Nu este la aprecierea unui funcționar de la ghișeu, a unui director de Casă de Pensii sau a unui ministru.

  2. Abuz în serviciu (Art. 297 Cod Penal): Funcționarii care continuă să respingă cereri sau să întârzie nejustificat emiterea deciziilor de pensionare pe motiv de lipsă de contribuții sau soft neactualizat comit fapta de a îndeplini defectuos un act sau de a refuza îndeplinirea lui, producând o pagubă și o vătămare gravă drepturilor legitime ale asiguraților.

  3. Nerespectarea hotărârilor judecătorești (Art. 287 Cod Penal): Deciziile RIL ale ÎCCJ sunt izvor de drept și sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice din momentul publicării în Monitorul Oficial.

4. Costul uman: De ce lupta este legitimă și urgentă

În termocentrale ca Ișalnița sau în carierele miniere Roșia, Pinoasa, Rovinari, condițiile de muncă includ:

  • Expunere permanentă la pulberi de cărbune, cenușă toxică, azbest, dioxid de sulf și compuși grei.

  • Vibrații corporale masive, zgomot peste limitele admise, lucru continuu în ture la temperaturi extreme (de la arșița verii pe excavatoare la zecile de grade de lângă cazane).

Speranța medie de viață a acestor oameni este dramatic mai mică decât media națională. Mulți nu ating vârsta standard de 65 de ani. Amânarea cu fiecare lună a aplicării legii a însemnat:

  • Muncitori care s-au stins din viață înainte de a primi prima decizie de pensie.

  • Oameni ajunși la greva foamei în fața Guvernului din București pentru a-și cere un drept legal câștigat în Parlament[1].

5. Foaia de parcurs pentru mișcarea muncitorească: Cum se forțează legal aplicarea completă

Pentru ca acțiunea de la Ișalnița, Rovinari, Turceni și Craiova să aibă eficiență maximă, demersul trebuie transferat de la simple discuții la o ofensivă administrativă, juridică și de presă concertată:

Pasul 1: Uniformizarea tipizată a adeverințelor eliberate de angajator

  • Se impune conducerii CEO (Departamentul Juridic & Resurse Umane) un model unic și obligatoriu de adeverință care să preia identic sintagma din Decizia ÎCCJ nr. 2/2023 și art. 30 alin. (1) lit. i din lege.

  • Orice refuz al vreunui șef de carieră/sucursală de a semna adeverința trebuie urmat imediat de o plângere penală individuală pentru abuz în serviciu.

Pasul 2: Notificări executorii către conducerile Caselor Teritoriale de Pensii

  • La depunerea dosarului, fiecare cerere trebuie însoțită de un memoriu juridic atașat (care citează Decizia nr. 2/2023 a ÎCCJ, obligatorie erga omnes).

  • Înștiințarea directorului executiv al Casei de Pensii că depășirea termenului legal de 45 de zile pentru emiterea deciziei va atrage plângere penală nominală la Parchetul de pe lângă Judecătoria competentă.

Pasul 3: Solidaritatea dincolo de siglele sindicale

  • Istoricul arată că politicienii exploatează rivalitățile dintre federațiile sindicale. Unitatea pe care o promovează nucleul Ișalnița – Rovinari este singura armă care elimină complicitățile dintre conducerile politizate ale companiilor și sindicatele „de casă”.

Pasul 4: Campania de opinie publică națională

  • Schimbarea narațiunii în mass-media centrală: cazul minerilor și energeticienilor nu este o cerere de „privilegii” sau „pensii speciale”, ci un drept de contributivitate recunoscut legal pentru o muncă toxică ce a asigurat securitatea energetică a țării.

Concluzie de investigație:
Blocarea Legii 197/2021 nu a fost o eroare tehnică sau o neînțelegere juridică. A fost o decizie administrativă deliberată a autorităților executive, menită să amâne plata drepturilor legitime din considerente strict bugetare și operative. În fața Deciziei ÎCCJ și a legii scrise, orice refuz instituțional rămas este pur abuz. Coeziunea arătată în curtea Termocentralei Ișalnița este pârghia necesară pentru a transforma o lege blocată pe hârtie într-un drept aplicat în buzunarul fiecărui om care a trudit în praf și cărbune.

Fiecare lună de întârziere menținută ilegal de casele de pensii privează comunitățile miniere de milioane de euro care trebuiau să intre direct în consumul local și în farmaciile din Rovinari, Motru sau Ișalnița. Pentru oamenii din producție, nota de plată a acestui abuz administrativ nu se măsoară în statistici de minister, ci în ani de viață pierduți definitiv în praf de cărbune după ce dreptul la retragere era deja câștigat.

Fii mai mult decât un cititor. Fii motorul schimbării în Oltenia.Jurnalismul de soluții și investigațiile bazate pe date costă timp și resurse. Noi, redacția Sudvest.ro, am ales calea grea: să scriem pentru cetățeni, nu pentru politicieni. Să urmărim interesul public, nu interesele de partid.Faptul că ești aici ne arată că împărtășim aceleași valori: transparență, responsabilitate și dorința unei regiuni dezvoltate. Dacă acest material ți-a fost util sau ți-a confirmat o realitate trăită, te invităm să te alături „acționarilor” morali ai acestei publicații.Printr-o contribuție directă, ne asiguri libertatea de a pune întrebările incomode și mâine.Susține redacția Sudvest.ro prin Asociația Eurolife:
🇷🇴 IBAN Lei: RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
🇪🇺 IBAN Euro: RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009

 

  1. Informația verificată este scutul tău în fața minciuniiDacă ai ajuns până aici, înseamnă că ești unul dintre oltenii care nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură. Articolul pe care tocmai l-ai citit a necesitat ore de documentare, verificări încrucișate și curajul de a deranja instituțiile statului.La Sudvest.ro, nu avem în spate „moguli”, partide politice sau baroni locali. Te avem doar pe tine. Independența noastră depinde strict de susținerea comunității.Nu îți cerem o donație, ci un parteneriat. Dacă crezi că Oltenia are nevoie de jurnaliști care știu să numere banii publici și să scoată adevărul la lumină, susține-ne să continuăm. Orice sumă ajută o investigație să meargă mai departe.Investește în jurnalismul curat prin Asociația Eurolife:
    🔹 Cont Lei (RON): RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
    🔹 Cont Euro (EUR): RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.