Marile proiecte de producere a energiei au fost reluate anul acesta, discuţii fierbinţi fiind purtate pe tema celor 7,5 miliarde de euro care ar trebui investite în cele două reactoare noi de la Cernavodă şi în hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Rămâne însă o singură problemă: consumul intern de energie nu creşte, iar proiectele de întărire a capacităţii de export bat pasul pe loc.

Ziarul Financiar a comparat, pe baza datelor publicate pe site-ul ENTSO-E, reţeaua europeană a operatorilor de servicii de transport al energiei, structură din care face parte şi Transelectrica, evoluţia consumului de energie din ţările din regiune (Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia, Polonia), dar şi din câteva pieţe vest-europene (Austria şi Germania).

Care au fost rezultatele?

Potrivit acestor date, din toate cele opt state analizate, România a avut anul trecut cea mai severă scădere a consumului de energie, de aproape 4%, până la 52,3 TWh, în timp ce Austria chiar a înregistrat o uşoară creştere de 0,5%. Datele legate de consum publicate de ENTSO-E sunt puţin diferite faţă de datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit căreia anul trecut în România s-au consumat 49,7 TWh, cu 5% mai puţin faţă de 2012. Potrivit explicaţiilor disponibile pe site-ul ENTSO-E, consumul afişat în cazul fiecărei ţări reprezintă consumul total, plus pierderile de reţea, din care este eliminată energia folosită de unităţile de pompare (de exemplu hidrocentralele care se pot transforma în consumator de energie prin pomparea apei de la vale la deal în perioadele de exces de producţie în piaţă, pentru ca apoi să uzineze această apă şi să producă electricitate în perioadele în care cererea creşte – n. red.). România mai deţine un record negativ în ceea ce priveşte evoluţia consumului de energie în regiune, având cel mai puternic recul în perioada 2008-2009. Astfel, de la o economie care duduia, în 2009 consumul de energie al României s-a redus peste noapte cu aproape 8,3%, recordul regiunii.

În Austria, de exemplu, consumul s-a redus cu 4%, în timp ce Serbia chiar a înregistrat o creştere a cererii de energie de aproape 5%.

Recuperare anevoioasă

În ceea ce priveşte decalajul faţă de 2008, anul de dinaintea recesiunii care a urmat căderii Lehman Brothers, multe dintre statele europene analizate au început să recupereze terenul pierdut în ceea ce priveşte consumul de energie.

De exemplu, Polonia a ajuns să consume anul trecut mai mult decât consuma în 2008, la fel şi Austria şi Serbia.

România trebuie să mai găsească forţa de a creşte consumul cu peste 5% pentru a ajunge la nivelul de dinainte de 2008.

Anul acesta însă, cel mai probabil va fi tot unul de scădere, în contextul în care în primul semestru al anului Transelectrica a anunţat că prin firele sale a trecut cu 2,9% mai puţină energie.

Ungaria şi Bulgaria sunt singurele pieţe din regiune care au de „ars“ decalaje mai mari decât România.

Piaţa locală contează

În timp ce piaţa locală nu găseşte forţă de creştere, primele şase luni ale acestui an au adus un record al exporturilor de energie, producători locali trimiţând peste graniţe mai bine de 3 TWh de electricitate, maximul din 2007 încoace. În bani, această cantitate de energie pură înseamnă 100 de milioane de euro. Practic, 10% din tot ce s-a produs intern au plecat peste graniţe.

„Exportul este un premium. Consumul intern contează“, spunea recent Ion Lungu, preşeşdintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Strict pe categorii de consumatori, datele centralizate de ZF arată că în perioada 2008-2013 cea mai puternică scădere a avut loc pe segmentul de consumatori comerciali reglementaţi, adică acele mici companii care încă mai beneficiază de tarifele reglementate. ANRE arată că dacă în 2008 acest segment avea nevoie de 13 TWh, anul trecut mai consuma doar 7 TWh, cu 44% mai puţin.

Se tot caută strategii pentru energie

Deşi specialiştii din piaţă spun că această scădere a consumului de energie reflectă pe de o parte investiţiile făcute de companii în programe de eficienţă energetică, iar pe de altă parte reprezintă un efect direct al crizei, până acum nu au fost realizate statistici oficiale privind factorii exacţi care au determinat această evoluţie.

România pregăteşte o nouă strategie energetică şi autorităţile vorbesc despre necesitatea relansării marilor proiecte energetice.

Autor: Roxana Petrescu

SURSA: www.ZF.ro