Într-o comună din județul Gorj, rețelele de apă capătă brusc presiune doar în campania electorală, drumurile plătite din fonduri guvernamentale se scurtează „miraculos” pe teren, iar școlile sunt protejate la incendii cu vopsea ignifugă decontată de șapte ori peste cantitatea reală. Când cetățenii sau jurnaliștii cer socoteală, Primăria Brănești declanșează un mecanism perfecționat de blocaj informațional.

Un raport devastator al Camerei de Conturi Gorj, obținut și analizat de Sudvest.ro, alături de un dosar voluminos de corespondență purtată de cetățenii disperați cu administrația locală, desenează portretul clasic al unui eșec administrativ plătit scump din bani publici. Protagoniștii: Primarul Gheorghe Stochițoiu, secretarul general Daniela Mariana Dulcu, un constructor garantat de o firmă obscură din Estonia și cetățenii lăsați la capăt de conductă.

Miracolul apei electorale și „discriminarea” pe bani europeni

Modernizarea satului românesc a venit la Brănești cu un preț de peste 21 de milioane de lei, prin PNDL, pentru un proiect grandios: „Extindere rețea de apă și realizare rețea de canalizare ape uzate”. Pe hârtie, satele Bădești, Gilortu și Pârâu trebuiau să iasă din Evul Mediu.

În realitate, sistemul funcționează cu intermitențe cinice. Elena Pitian, un cetățean din satul Bădești (str. Fântâna Rece), a devenit simbolul luptei cu morile de vânt ale administrației Stochițoiu. Potrivit sesizărilor depuse de aceasta, deși conducta de apă a ajuns la poarta sa, rețeaua de canalizare s-a oprit brusc la 500 de metri distanță. Explicația Primăriei? Relieful și costurile. Soluția oferită de autorități în secolul XXI? Să-și construiască o fosă septică.

„Este o discriminare a cetățenilor de la nivelul comunei, unora fiindu-le asigurată racordarea la rețeaua de canalizare, celorlalți răspunzându-le sec ca să își construiască fose septice”, acuză femeia în plângerile oficiale trimise primăriei.

Mai grav este modul în care utilitățile sunt folosite ca pârghie politică. Localnicii acuză că rețeaua de apă a avut presiune optimă, până la ultimul consumator, fix în luna iunie 2024, luna alegerilor locale. Odată urnele închise, robineții au secat din nou.

Raportul Curții de Conturi: Drumuri lipsă și vopsea decontată de 7 ori

Dacă lipsa apei poate fi scuzată, în retorica primarilor, prin „secetă” sau „relief”, cifrele din Raportul Curții de Conturi nr. 76207/11.11.2025 sunt implacabile și indică plăți nelegale.

Auditorii au ieșit pe teren, cu ruleta în mână, și au descoperit că Primăria Brănești a plătit lucrări care pur și simplu nu există:

1. Drumurile care intră la apă: La obiectivul de „Modernizare a rețelei de drumuri” (finanțat prin programul Anghel Saligny), auditorii au găsit o diferență de 49 de metri între lungimea din proiect și realitatea din teren. Pentru acești metri lipsă, Primăria Brănești a virat nejustificat constructorului 54.558,38 lei.

2. Școala ignifugată pe hârtie: Un alt jaf a fost descoperit la reabilitarea Școlii Brănești. Constructorul a decontat, iar primăria a plătit, 3.486 kg de soluție ignifugă pentru lemn. Când auditorii au verificat documentele de recepție, au descoperit că, de fapt, pe cei 1.600 mp de acoperiș fuseseră aplicate doar 498 kg. O diferență uriașă de 2.988 kg, plătită ilegal cu suma de 26.395 lei.

3. Plăți pentru materiale inferioare: La Școala Capu Dealului s-au decontat țevi de cupru, dar în realitate s-au montat țevi din polipropilenă (plastic), rezultând un alt prejudiciu de aproape 27.000 de lei.

O garanție “de carton” tocmai din Estonia

Cea mai vulnerabilă verigă a acestor mega-proiecte este, de fapt, siguranța banilor. Pentru contractul de apă și canalizare (peste 21 de milioane lei), asocierea de constructori a depus o scrisoare de garanție de peste 2,1 milioane lei emisă de o entitate pe nume LEORM FINANCE, cu sediul în Estonia.

Raportul Curții de Conturi arată negru pe alb: „Societatea nu a notificat BNR pentru prestarea de servicii pe teritoriul României… și nu este înscrisă în registrele BNR sau ASF. Scrisoarea de garanție (…) nu are valabilitate legală”. Cu alte cuvinte, primarul Gheorghe Stochițoiu a derulat un contract de zeci de milioane de lei având o garanție de bună execuție lipsită de valoare juridică în România. În caz de faliment al constructorului, Primăria Brănești (și implicit statul) nu ar putea recupera niciun leu.

Arma tăcerii: Cum transformă Primăria Legea 544 în scut de protecție

Confruntată cu aceste realități, administrația Stochițoiu aplică tactica tragerii de timp. Atât în cazul cetățeanului care cerea să afle unde se oprește oficial canalizarea pe strada sa, cât și în cazul demersurilor noastre jurnalistice, Primăria Brănești uzează de tertipuri birocratice.

La data de 2 martie 2026, redacția Sudvest.ro a trimis o solicitare detaliată, în baza Legii 544/2001, cerând conducerii primăriei să explice stadiul recuperării prejudiciilor, motivele discriminării cetățenilor de pe rețeaua de canalizare și să ne pună la dispoziție deciziile de șantier.

Răspunsul Primăriei, sosit în aceeași zi (documentul nr. 803/02.03.2026) și asumat de primarul Stochițoiu și secretarul Dulcu Mariana-Daniela, este o mostră de eludare a transparenței: „…comunicăm faptul că durata necesară pentru identificarea și transmiterea informațiilor necesită un volum complex de documentare și (…) vă aducem la cunoștință faptul că răspunsul va fi comunicat în termenul prevăzut de lege.”

Niciun răspuns. Nicio asumare. Doar o prelungire artificială a termenului la 30 de zile, deși rapoartele Curții de Conturi și documentațiile de șantier ar trebui să fie deja pe biroul primarului, gata să fie expediate cu un simplu click.

Concluzia

Administrația de la Brănești – Gorj funcționează ca un stat în stat, unde banii se decontează pe facturi fictive, apa curge doar la comanda electorală, iar transparența este o noțiune abstractă, ignorată sub semnătura oficială.

Redacția Sudvest.ro va aștepta scurgerea termenului legal de 30 de zile. În lipsa unor documente clare și a unor explicații care să justifice milioanele dispărute, următorul pas este acționarea UAT Brănești în instanța de contencios administrativ.

Informația verificată este scutul tău în fața minciunii

Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că ești unul dintre oltenii care nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură. Articolul pe care tocmai l-ai citit a necesitat ore de documentare, verificări încrucișate și curajul de a deranja instituțiile statului.

La Sudvest.ro, nu avem în spate „moguli”, partide politice sau baroni locali. Te avem doar pe tine. Independența noastră depinde strict de susținerea comunității.

Nu îți cerem o donație, ci un parteneriat. Dacă crezi că Oltenia are nevoie de jurnaliști care știu să numere banii publici și să scoată adevărul la lumină, susține-ne să continuăm. Orice sumă ajută o investigație să meargă mai departe.

Investește în jurnalismul curat prin Asociația Eurolife:
🔹 Cont Lei (RON): RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
🔹 Cont Euro (EUR): RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009

 

 

Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.