Sursa foto: Prefectura Gorj – Garantul legii sau al impunității? Prefectul Șerban Predescu se află în centrul unui scandal de integritate după ce documentele obținute de sudvest.ro arată cum, sub conducerea sa, Instituția Prefectului Gorj a transformat un viciu de calcul recunoscut într-o manevră de protecție a decidenților prin controlul mecanismelor de disciplină internă

O analiză de Marius DAEA, sudvest.ro

Eficiența unei instituții a statului se măsoară nu doar prin actele pe care le emite, ci și prin capacitatea de a-și corecta erorile sub presiunea evidenței legale. În ultimele săptămâni, Instituția Prefectului Gorj a parcurs un traseu sinuos, de la emiterea unor ordine care încălcau flagrant legislația națională, până la admiterea oficială a acestor vicii. Însă, dincolo de corecțiile administrative, rămâne o întrebare fundamentală despre integritatea proceselor de control intern: cum poate un sistem să se autoevalueze când mecanismele de disciplină sunt încredințate chiar celor vizați de sesizări?

 Retragerea de la 25 martie: Admiterea viciului de calcul

În urma unei solicitări de informații transmise de publicația SUDVEST în baza Legii 544/2001, Instituția Prefectului Gorj a furnizat răspunsul nr. 3516/26.03.2026. Documentul marchează un moment de cotitură: Prefectul Șerban Predescu a fost nevoit să semneze Ordinul nr. 113/2026, prin care anulează calculele anterioare privind posturile din cadrul Serviciilor de Evidență a Persoanelor (SPCLEP).

👉 DESCARCĂ AICI: Răspunsul Instituției Prefectului Gorj nr. 3516/26.03.2026

Eroarea a fost confirmată chiar de Ministerul Dezvoltării (MDLPA), care a stabilit că interpretarea juriștilor de la Gorj nesocotea prevederile OUG 63/2010. Potrivit normelor naționale, pentru localitățile cu mai puțin de 22.750 de locuitori, numărul minim de posturi este de 3. Prefectura Gorj stabilise inițial cifre subunitare, periclitând astfel stabilitatea a 20 de locuri de muncă din 12 localități, printre care Tismana, Baia de Fier, Polovragi și Runcu.

Disoluția primei Comisii de disciplină: Recunoașterea conflictului de interese

Documentul oficial emis de Prefectură confirmă o altă vulnerabilitate sistemică: prima Comisie de disciplină, constituită pentru a analiza sesizările împotriva șefului Serviciului Juridic, Liviu Diaconescu, a fost desființată pe 24 martie.

Motivarea este una care ridică semne de întrebare asupra modului în care a fost gândită inițial arhitectura de control a instituției: membrii comisiei se aflau în conflict de interese, fiind subalternii direcți ai celui vizat de anchetă. Această „neprimire” a imparțialității a fost sancționată de sesizările venite din partea Corpului Profesional al Secretarilor Generali (CPSGCoR) și a Sindicatului SCOR.

 Paradoxul prezidențial: Acuzatul devine judecător peste disciplină

Deși eroarea matematică din dosarul SPCLEP a fost corectată, noile date intrate în posesia redacției noastre indică o manevră administrativă care sfidează spiritul legii. În noua Comisie de disciplină, constituită tot prin ordin de prefect, a fost numit membru tocmai Liviu Diaconescu.

Datorită criteriului vechimii, acesta ocupă acum poziția de Președinte al Comisiei de disciplină. Situația creează un blocaj de ordin etic și funcțional: funcționarul a cărui activitate este contestată în spețe precum „Circulara Fricii” (salubrizare) sau „Calculul eronat al posturilor” conduce acum structura care ar trebui să mențină standardele de conduită în cadrul Prefecturii.

Chiar dacă normele prevăd înlocuirea sa cu un supleant în cazul unei cercetări vizându-l direct, prezența sa în fruntea organismului de control instituționalizat generează o presiune implicită asupra colegilor care ar trebui să-i evalueze obiectiv conduita.

 Semnatarii „Erorii” și responsabilitatea juridică

Răspunsul Instituției Prefectului oferă și numele celor care și-au asumat, prin semnătură, legalitatea actelor revizuite ulterior sub presiune națională:

• Liviu Diaconescu, contrasemnatar cu atribuții de Secretar General;

• Ileana Trușcă, consilier juridic cu viza de legalitate;

• Vasile Văcaru, șeful serviciului care a întocmit documentația inițială.

Faptul că acești funcționari rămân la butoanele decizionale, ba chiar preiau conducerea comisiei de disciplină, sugerează o rezistență acerbă a sistemului la ideea de răspundere administrativă reală.

 Capturarea mecanismelor de control

Cazul Prefecturii Gorj depășește sfera unei dispute locale. Este o ilustrare a modului în care o instituție poate recunoaște o ilegalitate punctuală pentru a stinge un scandal, în timp ce securizează structurile de putere care au permis producerea acelei ilegalități.

Atunci când președintele Comisiei de disciplină este cel vizat de sesizările de abuz, controlul ierarhic devine o simplă formalitate birocratică. Gorjul rămâne, în acest context, un areal administrativ în care autonomia locală este negociată din birouri care par să funcționeze după propriile coduri de conduită, paralele cu legislația națională.

Fii mai mult decât un cititor. Fii motorul schimbării în Oltenia.

Jurnalismul de soluții și investigațiile bazate pe date costă timp și resurse. Noi, redacția Sudvest.ro, am ales calea grea: să scriem pentru cetățeni, nu pentru politicieni. Să urmărim interesul public, nu interesele de partid.

Faptul că ești aici ne arată că împărtășim aceleași valori: transparență, responsabilitate și dorința unei regiuni dezvoltate. Dacă acest material ți-a fost util sau ți-a confirmat o realitate trăită, te invităm să te alături „acționarilor” morali ai acestei publicații.

Printr-o contribuție directă, ne asiguri libertatea de a pune întrebările incomode și mâine.

Susține redacția Sudvest.ro prin Asociația Eurolife:
🇷🇴 IBAN Lei: RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
🇪🇺 IBAN Euro: RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009