Ministrul delegat pentru Energie a spus că s-a finalizat doar partea de analiză şi cea cu angajamentele asumate, nu şi obiectivele şi măsurile ce ar trebui luate. Deşi documentul ar fi trebuit aplicat încă din acest an, dezbaterile pe marginea acestuia vor fi organizate „după alegeri“. După două consultări publice – una în 2013 şi una în vara acestui an – în care s-au pus întrebări consumatorilor, producătorilor şi operatorilor din domeniul energetic, timp în care s-au şi făcut câteva anunţuri privind termenul la care va fi întocmită (a noua) strategie energetică a României, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, informează persoanele interesate că va avea loc o altă amânare, de data aceasta provocată de momentul nepotrivit „pentru discuţii serioase“ pe această temă.
„Suntem în stadiul în care am putea publica două din cele patru capitole ale strategiei, anume analiza de sector şi angajamentele europene. Le vom publica după alegeri, acum din păcate în România nu este un moment bun pentru discuţii serioase. Nu vreau să ajungem să ne batem joc de munca unor experţi români care au participat la acest proiect. Vom începe dezbaterea publică după alegeri“, a spus ieri Nicolescu în cadrul unui seminar pe teme energetice.
Problema este că aceste două realizări anunţate ieri de ministrul delegat pentru Energie – analiza de sector şi angajamentele asumate faţă de autorităţile europene – sunt deja cunoscute, necesară fiind identificarea obiectivelor prioritare ce trebuie vizate în noua strategie, cum ar fi reducerea dependenţei de gazul rusesc sau dezvoltarea infrastructurii energetice de transport, dar şi măsurile ce ar trebui luate pentru îndeplinirea acestor obiective.
În loc de asta, în doi ani de consultări (cea din 2013 fiind iniţiată de fostul ministru pe Energie, actualul oficial din Ministerul Economiei – Constantin Niţă), responsabilii din domeniul energetic n-au reuşit decât să pună pe hârtie „starea“ domeniului energetic şi „lista“ obligaţiilor asumate faţă de UE…
Producătorii şi operatorii, întrebaţi ce ar trebui să conţină strategia
Cu o jumătate de an în urmă, ministrul delegat pentru Energie – Răzvan Nicolescu – anunţa că, până la sfârşitul lunii septembrie, cel târziu luna octombrie, va fi întocmit draftul consolidat al strategiei.
În luna martie a.c., Departamentul pentru Energie le cerea consumatorilor, producătorilor, operatorilor şi alţi responsabili din domeniul energetic să sugereze cum ar trebui elaborată noua strategie energetică, fără a ţine cont de demersurile deja făcute anul trecut de fostul ministru Constantin Niţă.
Afirmând că şi-a propus să „accelereze“ procesul de elaborare a strategiei energetice a României, astfel încât aplicabilitatea acesteia „să aibă loc în intervalul 2014-2035“ (adică imediat), Departamentul pentru Energie, condus de Răzvan Nicolescu, a remis atunci presei un set de întrebări adresate reprezentanţilor „consumatorilor, producătorilor şi altor operatori din industria energetică, ai mediului academic, ai societăţii civile, ai autorităţilor locale şi centrale, precum şi ai partidelor politice parlamentare“, ale căror răspunsuri să fie „utilizate la definirea elementelor principale ale viitoarei strategii energetice“.
Ca nişte foarte buni cunoscători, românii interesaţi vor trebui să spună, printre altele, care sunt principalele trei măsuri pe care statul ar trebui să le ia ca să atragă investiţii în sectorul energetic, care ar trebui să fie obiectivele externe ale politicii româneşti, cum ar putea fi reindustrializată România cu ajutorul sectorului energetic şi… dacă „paradigma politicii energetice româneşti ar trebui schimbată în ceea ce priveşte orientarea primordială către un consum mai eficient“, în cazul în care răspunsul ar fi afirmativ, românii urmând să le spună celor de la Departamentul pentru Energie şi cum ar trebui făcut acest lucru.
Nu în ultimul rând, românilor li se cere să-i înveţe pe oficiali cum ar trebui să abordeze problema încălzirii populaţiei şi cum ar putea face astfel încât România să poată valorifica posibilitatea de a deveni furnizor regional de energie.
„Care consideraţi că ar putea fi rolul cărbunelui în viitorul mix energetic românesc?“, este ultima din setul de zece întrebări la care Departamentul pentru Energie îi invită pe români să răspundă până la data de 4 aprilie la adresa consultare.publica@energie.gov.ro.
România are o strategie energetică aprobată de Guvern în 2007 (pentru perioada 2007-2020), actualizată ulterior pentru perioada 2011-2020. Capitolele acesteia sunt: Capitolul 1 – Obiective strategice; Capitolul 2 – Context internaţional; Capitolul 3 – Situaţia actuală a sectorului energetic; Capitolul 4 – Obiectivele dezvoltării sectorului energetic şi măsurile preconizate pentru atingerea acestora; Capitolul 5 – Previziuni privind sectorul energiei în perioada 2011 – 2020; Capitolul 6 – Masuri pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare; Capitolul 7 – Concluzii
Autor: Afrodita Cicovschi Sursa: Curierul Naţional