O investigație SUDVEST bazată pe date oficiale obținute de la AJOFM Gorj dezvăluie un mecanism alarmant: peste 90% dintre persoanele subvenționate de stat în sectorul pazei au fost „șomeri” pentru mai puțin de o lună înainte de a fi angajați cu bani publici. În timp ce instituția susține că totul este legal, cifrele indică o coregrafie financiară executată pe spatele bugetului asigurărilor de șomaj, confirmând suspiciunile de abuz ridicate la nivelul Guvernului.

De Marius DAEA

În spatele limbajului tehnic al Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj se ascunde o industrie care, în județul Gorj, a atins cote de-a dreptul amețitoare. Recent, declarațiile publice ale premierului și modelul de eficiență promovat de Ilie Bolojan vizau tocmai „bula” subvențiilor pentru locuri de muncă — un sistem creat teoretic pentru a ajuta categoriile defavorizate, dar care pare a fi fost transformat într-un vehicul de finanțare masivă a sectorului privat de securitate.

Datele oficiale obținute de publicația noastră de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj transformă suspiciunile de „abuz sistemic” în certitudini matematice. Analiza coroborată a cifrelor pictază tabloul unei piețe a muncii regizate, unde „șomerul” este doar o piesă într-un puzzle financiar de milioane de euro.

Statistica suspiciunii: „Șomerul” de ocazie

Punctul nevralgic al întregii scheme este perioada de șomaj. Conform răspunsului oficial semnat de directorul executiv Romeo Chiriac, din totalul de 1.121 de persoane pentru care statul plătește subvenții în sectorul pazei la Gorj, un număr de 1.011 persoane au figurat în evidențele instituției ca „șomeri neindemnizați” pentru o perioadă mai mică de 30 de zile.

În jurnalismul de investigație, aceasta se numește „fereastră de oportunitate regizată”. Este statistic improbabil ca 90,1% dintr-un lot de peste o mie de oameni să rămână fără loc de muncă și, în mai puțin de o lună, să fie absorbiți exact de firmele care solicită subvenții de 2.250 lei/lună de la stat. Această „viteză” de reangajare sugerează că persoanele nu au fost selectate din rândul șomerilor reali aflați în căutarea unui loc de muncă, ci au fost „instruite” să intre în șomaj pentru a deveni eligibile pentru subvenție.

Miliardele pazei: Cine sunt marii beneficiari

Sumele puse la dispoziție de AJOFM Gorj pentru anii 2024 și 2025 arată o concentrare masivă de capital public către un grup restrâns de companii. Iată cum se împart milioanele de euro între principalii actori din „industria pazei de stat”:

1. TMG GUARD S.R.L.: Campionul absolut. Dacă în 2024 a încasat 3.688.774 lei, pentru anul 2025 suma programată prin convenții este de 11.098.574 lei. O creștere de 300% finanțată din bani publici.

2. PROTECȚIA S.R.L.: Înregistrează un salt de la 520.739 lei în 2024, la un total de 2.371.698 lei pentru 2025.

3. STONE HOUSE GUARD S.R.L.: De la 1,2 milioane lei în 2024, la peste 2 milioane de lei (2.024.432 lei) în 2025.

4. TOTAL FORCE MS S.R.L.: Proiectează încasări de 1.905.444 lei în 2025, față de aproximativ 537.000 lei în anul curent.

5. MERLIN SECURITY S.R.L.: Menține un flux constant, cu 1.090.331 lei în 2024 și 1.383.500 lei în 2025.

6. ALLCRISGUARD S.R.L.: De la „doar” 130.801 lei în 2024, la 885.007 lei în 2025.

În total, doar pentru anul 2025, proiecțiile de plată pentru firmele de pază menționate depășesc 19 milioane de lei. Aceasta este dimensiunea financiară a „anomaliei” de la Gorj.

Mecanismul „Suveică” și orbirea instituțională

Întrebată despre mecanismul prin care personalul este rotit între firme pentru a resubvenționa aceleași persoane, AJOFM Gorj oferă un răspuns care se bazează pe o legalitate formală: „Niciuna din aceste persoane nu au avut raporturi de muncă anterioare (în ultimii 2 ani) cu aceeași firmă care a solicitat subvenția sau cu firme afiliate”.

Totuși, instituția admite existența unor „semnale de alarmă” pe care le-a identificat în propria bază de date: 6 persoane au circulat între firme de pază diferite, fiind reangajate cu subvenție la intervale de doar 9 zile, 21 zile sau 23 zile. Deși AJOFM susține că nu poate verifica ce fac firmele în alte județe, această „migrație” internă arată că sistemul permite pasarea angajaților de la o entitate la alta pentru a genera noi contracte subvenționate.

Mai gravă este recunoașterea implicită a lipsei de control real. La întrebarea privind numărul de controale efectuate pentru a verifica dacă acești angajați prestează efectiv activitate sau sunt doar „nume pe o listă”, instituția menționează doar 24 de verificări — o cifră infimă raportată la cele 1.121 de convenții active.

Rezultatul controalelor: „Zero lei recuperați”

Cea mai frapantă concluzie a analizei noastre vizează sancțiunile. Într-un sistem bântuit de suspiciuni de fraudă la nivel național, la Gorj domnește o „armonie” perfectă. AJOFM Gorj declară oficial: „Nu au fost constatate debite ca urmare a nerespectării condițiilor legale”. Singurele sume recuperate provin din pensionări întârziate, nu din identificarea vreunui abuz în utilizarea subvențiilor.

Această „neutralitate” administrativă taxează inteligența publicului. Este greu de crezut că într-un sistem unde 9 din 10 beneficiari sunt „șomeri de ocazie”, nicio regulă de menținere a postului sau de eligibilitate nu a fost încălcată.

Verdict: Suspiciunile lui Bolojan devin certitudini la Gorj

Analizând coroborat răspunsurile AJOFM Gorj, putem concluziona că suspiciunile privind abuzurile în subvenționarea locurilor de muncă se adeveresc sub aspectul anomaliilor statistice și financiare. Deși instituția se adăpostește în spatele actelor semnate, realitatea cifrelor arată că subvenția de 2.250 lei pe lună nu mai este un instrument de protecție socială, ci un profit net asigurat pentru firmele de pază.

Când 90% dintre angajați sunt „fabricați” ca șomeri în mai puțin de 30 de zile, sistemul nu mai combate șomajul, ci subvenționează direct afacerile private cu paza. Iar în județul Gorj, această afacere costă statul român peste 19 milioane de lei doar în anul viitor.

Informația verificată este scutul tău în fața minciunii

Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că ești unul dintre oltenii care nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură. Articolul pe care tocmai l-ai citit a necesitat ore de documentare, verificări încrucișate și curajul de a deranja instituțiile statului.

La Sudvest.ro, nu avem în spate „moguli”, partide politice sau baroni locali. Te avem doar pe tine. Independența noastră depinde strict de susținerea comunității.

Nu îți cerem o donație, ci un parteneriat. Dacă crezi că Oltenia are nevoie de jurnaliști care știu să numere banii publici și să scoată adevărul la lumină, susține-ne să continuăm. Orice sumă ajută o investigație să meargă mai departe.

Investește în jurnalismul curat prin Asociația Eurolife:
🔹 Cont Lei (RON): RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
🔹 Cont Euro (EUR): RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009

Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.