Consiliul Județean Gorj se pregătește să rectifice bugetul local prin repartizarea excedentului rezultat la finalul exercițiului financiar al anului 2025. Documentele oficiale relevă o sumă totală de 74.653.340 lei (aproximativ 15 milioane de euro) rămasă necheltuită. Proiectul de hotărâre propune injectarea imediată în economie a 32,4 milioane de lei, în timp ce un procent semnificativ, de peste 56%, rămâne blocat în conturi. Dincolo de cifre, modul în care se adoptă aceste decizii – în format online, la ani distanță de pandemie – ridică întrebări legitime despre transparența și solemnitatea actului administrativ.

Banii care au „dormit” în conturi: O privire de ansamblu

Excedentul bugetar, în administrația publică, este o sabie cu două tăișuri. Deși indică o prudență fiscală, o sumă de 74,6 milioane de lei reportată de pe un an pe altul poate semnala și o incapacitate de a finaliza proiectele de investiții la timp. Banii necheltuiți în 2025 nu au produs valoare pentru cetățeni în anul care a trecut.

Conform Notei de Fundamentare nr. 358/12.01.2026, repartizarea sumelor se face astfel:

• Total Excedent: 74.653.340 lei.

• Suma repartizată acum: 32.421.490 lei.

• Suma nerepartizată: 42.231.850 lei.

Destinația banilor: Infrastructura rutieră absoarbe masiv fondurile

Analizând Anexa proiectului de hotărâre, observăm o concentrare majoră a resurselor către infrastructura rutieră. Din cei 25,7 milioane lei alocați strict secțiunii de dezvoltare, 19,6 milioane lei (adică 76%) merg către doar două coridoare de transport.

1. Investiția strategică: Valea Gilortului (DJ 662)
Cea mai mare alocare individuală, în valoare de 12.700.000 lei, este destinată modernizării Drumului Județean 662.

• Traseul vizat: Pornește din DN 66 și traversează localitățile Capu Dealului – Gilort – Pârâu – Groșerea – Aninoasa – Bibești – Andreești – Vladimir – Totea – Hurezani, până în DN 6B.

• Impact: Este o investiție vitală pentru comunitățile din sud-estul județului, conectând o serie de localități rurale la arterele naționale. Suma considerabilă indică lucrări ample, nu doar reparații curente.

2. Axa Târgu Jiu – Țicleni (DJ 663A și DJ 675)
Al doilea pol de investiții, finanțat cu 6.900.000 lei, vizează modernizarea infrastructurii rutiere ce leagă municipiul reședință de județ de zona petrolieră.

• Traseul vizat: Târgu Jiu (DN 66) – Botorogi – Văcarea – Țîrculești – intersecție DJ 663.

• Beneficiari: Locuitorii din comuna Dănești (satele Botorogi, Văcarea) și orașul Țicleni.

Sănătate, Educație și „Găuri” de trezorerie

În afara asfaltului, lista de investiții relevă prioritățile punctuale ale administrației județene:

• Educație și Transport Școlar: O sumă importantă, 3.630.000 lei, este alocată pentru „Transport durabil pentru elevii județului Gorj”. Este o măsură esențială pentru mobilitatea școlară și reducerea abandonului. În contrast, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Târgu Jiu primește o sumă modică, de 59.130 lei, pentru sistematizarea curții interioare.

• Sănătate: Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu beneficiază de 1.501.440 lei. Fondurile sunt împărțite între eficiența energetică a clădirii din strada Progresului (1,24 milioane lei) și reabilitarea secțiilor ORL și Oftalmologie (260.000 lei).

• Acoperirea deficitelor temporare: Un aspect tehnic, dar crucial, este alocarea sumei de 6.718.560 lei pentru „acoperirea temporară a golurilor de casă”. Aceasta indică faptul că, pe parcursul anului, au existat decalaje între veniturile încasate și plățile efectuate, iar excedentul este folosit pentru a echilibra balanța contabilă.

Cei 42 de milioane de lei neutilizați: Prudență sau blocaj?

Un punct nevralgic al acestui proiect este suma de 42.231.850 lei care rămâne nerepartizată.
Într-un județ cu nevoi stringente de dezvoltare – de la extinderea rețelelor de utilități în mediul rural, la modernizarea altor tronsoane de drum județean (zona de munte sau zona Motru) – păstrarea a peste 8 milioane de euro în conturi ridică semne de întrebare privind maturitatea altor proiecte. Banii există, dar par să lipsească proiectele tehnice gata de finanțare care să îi absoarbă imediat.

Votul online în 2026: Între legalitate și legitimitate

Dincolo de matematica bugetară, forma în care se iau aceste decizii merită o analiză critică. Ședințele Consiliului Județean Gorj continuă să se desfășoare preponderent în sistem de videoconferință.

Deși Codul Administrativ permite această modalitate, ea a fost introdusă ca o măsură de avarie în timpul pandemiei COVID-19. Menținerea ei în 2026, când nu mai există restricții sanitare, afectează calitatea procesului democratic:

1. Lipsa dezbaterii autentice: Platformele online filtrează interacțiunea. Negocierile, clarificările și interpelările directe pierd din substanță în fața unui ecran.

2. Transparența limitată: Prezența fizică în sală permite presei și cetățenilor să observe nu doar votul, ci și dinamica dintre consilieri. Ecranul calculatorului oferă o realitate regizată.

3. Solemnitatea funcției: Gestionarea unui buget de zeci de milioane de lei este un act de mare responsabilitate. Votul „de la distanță”, din confortul propriu, poate dilua greutatea deciziei. Revenirea fizică în sala de consiliu este un gest necesar de respect față de contribuabilul gorjean.

Concluzie:
Proiectul de hotărâre de pe masa consilierilor județeni arată o direcție clară de investiții în infrastructura rutieră (cu precădere în zona Gilort și Țicleni), dar lasă o mare parte din resurse neutilizate. Rămâne de văzut dacă aprobarea acestor sume se va face printr-o simplă ridicare de mână virtuală sau dacă aleșii județeni vor alege să dezbată prioritățile județului față în față, așa cum o cere importanța mandatului lor.

HOTARAREA