Sursa foto: Libertatea.ro

După dezvăluirile noastre privind „asediul” administrativ asupra comunei Crasna, reacțiile nu au întârziat să apară. În timp ce directorul ADIS Gorj, Luis Popa, a ales calea intimidării, amenințând redacția noastră cu acțiuni în instanță – o tactică clasică de reducere la tăcere a presei libere – vocea cetățenilor a devenit imposibil de ignorat.

Astăzi, investigația noastră se mută în inima turismului gorjean: stațiunea Rânca. Aici, masca „legalității” invocată de ADIS și Prefectură cade definitiv. Documentele sunt înlocuite de realitatea cruntă de pe teren, unde investitorii locali sunt transformați în „vaci de muls” pentru un operator care încasează sume colosale, dar livrează un serviciu dezastruos.

Mărturia din „frontul” deșeurilor: Constantin Pănescu rupe tăcerea

Constantin Pănescu, proprietarul Pensiunii Panoramic din Rânca, a decis să dea un nume și o voce sutelor de nemulțumiri care curg spre redacția noastră. Într-o discuție care ar trebui să fie pe masa procurorilor, Pănescu descrie un mecanism de exploatare care sfidează orice logică economică și ecologică.

„Duminică după-amiaza turiștii pleacă. Unde lasă gunoiul?”, întreabă retoric Pănescu. Răspunsul este un rechizitoriu la adresa ADIS: „Ei vin luni sau marți. Dacă las gunoiul afară, mi-l împrăștie câinii până dimineața. Nu avem rampe, nu avem locuri sigure de depozitare. Am cerut soluții, dar ne-au băgat Iridex-ul pe gât fără niciun dialog real.”

 

„Ochiul” camerei și facturarea „la ochi”

Investigația noastră scoate la iveală o metodă de lucru medievală într-o eră a tehnologiei. Deși se vorbește despre pubele cu cip și cântărire, realitatea este alta.

„Ei filmează și stabilesc din birourile de la Craiova cât am produs. E facturare la ochi!”, afirmă Constantin Pănescu. Această lipsă de transparență în măsurarea serviciului prestat transformă orice factură într-un act arbitrar. Fără cântărire reală la fața locului și fără GPS-uri verificate independent, ADIS și Iridex impun un regim de dictate financiar pe care investitorii nu îl pot contesta.

 ADIS: Avocatul firmei, nu al comunității

În loc să fie puntea de legătură care să apere interesele localităților (așa cum prevede statutul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară), ADIS Gorj s-a transformat, în percepția publică, în departamentul de marketing și recuperare creanțe al operatorului privat.

Analiza noastră juridică asupra contextului prezentat de Pănescu arată un conflict de interese major. Când directorul ADIS participă la ședințele de Consiliu Local (cum a fost cazul la Săcelu sau Baia de Fier) nu pentru a găsi soluții de reducere a costurilor, ci pentru a „clarifica” de ce trebuie mărite taxele, funcția sa publică este deturnată.

Dialogul surzilor: Întâlnirea Popa-Bordușanu și eșecul diplomației

Stațiunea Rânca a fost martora unei întâlniri la care au participat Luis Popa și Anca Bordușanu (reprezentând Consiliul Județean). Rezultatul? Un zero absolut.
„Am avut o întâlnire, am fost vreo 20 și ceva de persoane, cei mai importanți din Rânca. Rezultatul a fost că ne-au băgat acest Iridex pe gât. Dialogul a fost doar o formalitate, ei aveau deja planul făcut”, declară Pănescu.

Această întâlnire a fost începutul haosului actual, unde în stațiune coexistă două sisteme paralele de taxare: cabanele care plătesc o taxă fixă la Primărie (ca persoane fizice) și pensiunile/firmele somate să semneze contracte comerciale scumpe cu Iridex.

 

Logistica Absurdului: Două mașini pentru 26 de contracte

Pănescu expune și ineficiența crasă a sistemului, pe care cetățenii o plătesc din propriul buzunar:
„Până la firma anterioară aveam vreo 36 de contracte, acum mai sunt doar 26. Restul, prietenii lor, au fost băgați probabil la primărie să plătească mai puțin. Iar pentru ăștia 26 de persoane juridice, vin DOUĂ mașini separat, vineri și luni. Vin de la Novaci și de la Baia de Fier degeaba, consumă motorină degeaba, pentru câțiva saci de hârtie.”

Ignorarea Returo: A treia mașină care „fură” obiectul muncii Iridex

O neregulă majoră identificată în Rânca este ignorarea existenței sistemului Returo (SGR). Investitorii colectează deja separat ambalajele (plastic, sticlă, doze), care sunt ridicate de o A TREIA mașină, de la o firmă specializată (Returo).

„Majoritatea volumului cu sticle de plastic, suc, bere, noi le băgăm în saci speciali sigilați și ni le ia Returo. Iridex practic nu mai are ce să ia de greutate. Noi colectăm totul, până și dopul de metal îl punem separat. Ce mai rămâne în gunoiul menajer? Doar șervețelele și hârtia igienică! Și ei vor să ne ia zeci de milioane pe asta?” — afirmă Pănescu.

CIFRELE JAFULUI: Discrepanța uriașă între „taxa de 30 de lei” și facturile de zeci de milioane

Dincolo de haosul logistic, mărturia lui Constantin Pănescu scoate la iveală o realitate financiară care sfidează orice logică a echității: stațiunea Rânca este împărțită în „protejați” și „frați de plată”. În timp ce o parte a cabanierilor achită sume modice către primării, investitorii cu contracte comerciale directe sunt „vămuiți” cu sume care depășesc orice imaginație pentru un serviciu de colectare a deșeurilor.

„Taxa specială” vs. Factura de lux
Conform declarațiilor lui Pănescu, sistemul este fracturat în două realități paralele:

• Sistemul Primăriei (Novaci/Baia de Fier): Cabanele și posesorii de vile care sunt înregistrați pe persoană fizică plătesc o taxă simbolică de aproximativ 30 de lei pe lună sau pe weekend (în funcție de localitate).

• Sistemul Comercial (Iridex/ADIS): Cele aproximativ 26 de unități care au fost forțate să semneze contracte directe ca agenți economici primesc facturi ce par desprinse din bugetele unor mari platforme industriale.

Cifrele care dau fiori: 70 de milioane pe lună pentru gunoi!
Constantin Pănescu dă nume și cifre concrete, expunând jecmăneala la care sunt supuși colegii săi de breaslă:

„Cătălin Mitroi (Taverna Olteanului) a primit în noiembrie/decembrie o factură de 70 de milioane de lei vechi (7.000 RON) pentru o singură lună! Cel de la Tara, la fel, 50 de milioane (5.000 RON). Mie mi-au trimis factură de 17 milioane (1.700 RON), deși produc doar câțiva saci de șervețele. Este o nebunie! Cum să plătească unii 30 de lei la primărie, iar noi, ăștia ’26 de frați’, să plătim zeci de milioane?” — Constantin Pănescu.

Inechitatea ca metodă de control
Această prăpastie între 30 de lei și 7.000 de lei nu este o eroare de calcul, ci o metodă de presiune. Pănescu subliniază că „prieteniile” și interesele obscure au făcut ca numărul de contracte comerciale să scadă de la 36 la 26, restul fiind „adăpostiți” probabil sub umbrela taxelor mici de la primărie, în timp ce restul investitorilor sunt lăsați pradă tarifelor Iridex stabilite „la ochi”.

„Păi cum să nu fii revoltat?”, întreabă Pănescu. „Vecinul meu zice: ‘Domne, eu plătesc 30 de lei la primărie pe weekend sau pe lună și le pun gunoiul unde pot, că eu plec duminica’. Și eu stau cu gunoiul în poartă până luni sau marți și plătesc 17-50 de milioane. Este o discriminare flagrantă care distruge turismul din Rânca.”

Cifrele prezentate de Constantin Pănescu arată o rată de profitabilitate pentru operatorul de salubrizare care ar face invidioasă orice multinațională. Să încasezi 7.000 de lei lunar de la o singură pensiune din Rânca, în condițiile în care ambalajele grele sunt luate de Returo, reprezintă mai mult decât un serviciu public – reprezintă o taxă de protecție administrativă.

Oare Luis Popa și ADIS Gorj pot explica public cum se justifică un tarif de peste 200 de ori mai mare pentru un agent economic față de o persoană fizică aflată pe aceeași stradă, cu același tip de deșeuri? Răspunsul se află, probabil, în acele filmări video care ajung la Craiova, unde „volumul” de aer este transformat prin magie birocratică în tone de bani extrași din economia locală a Gorjului.

 

Amenințările lui Luis Popa: Reacția unui sistem încolțit

Amenințarea redacției noastre cu judecata de către Luis Popa este confirmarea că investigația sudvest.ro a atins un punct sensibil: lipsa studiilor de fundamentare.
Popa invocă „legalitatea”, dar Pănescu îl contrazice cu realitatea din teren: „Directorii de la ADIS și Iridex au făcut o înțelegere fără noi, partenerii lor. Ei filmează cu camera de la mașină și stabilesc ei ‘la ochi’ cât gunoi ai, de la Craiova. Nu se cântărește nimic!”

Mărturia lui Constantin Pănescu scoate la lumină o „inginerie” administrativă:

• Facturare „la ochi”: Stabilirea volumului prin filmări video, fără cântărire metrologică.

• Abuz de putere: Forțarea unor contracte comerciale pe volume supraevaluate, ignorând faptul că deșeurile grele sunt deja preluate de Returo.

• Ineficiență planificată: Logistica deficitară a mașinilor care circulă aproape goale, costurile fiind transferate integral către investitori.Informația verificată este scutul tău în fața minciuniiDacă ai ajuns până aici, înseamnă că ești unul dintre oltenii care nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură. Articolul pe care tocmai l-ai citit a necesitat ore de documentare, verificări încrucișate și curajul de a deranja instituțiile statului.

  La Sudvest.ro, nu avem în spate „moguli”, partide politice sau baroni locali. Te avem doar pe tine. Independența noastră depinde strict de susținerea comunității.

  Nu îți cerem o donație, ci un parteneriat. Dacă crezi că Oltenia are nevoie de jurnaliști care știu să numere banii publici și să scoată adevărul la lumină, susține-ne să continuăm. Orice sumă ajută o investigație să meargă mai departe.

  Investește în jurnalismul curat prin Asociația Eurolife:
  🔹 Cont Lei (RON): RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
  🔹 Cont Euro (EUR): RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009

  
  
  

 

Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.