În cadrul summitului european organizat la Atena, Comitetul Regiunilor a dat astăzi un avertisment, afirmând răspicat că realizarea obiectivelor strategiei UE de creştere economică – Europa 2020 – a fost subminată de o clară lipsă de implicare administraţiei locale. Respingând abordarea actuală, considerată drept „insensibilă la aspectele teritoriale”, Comitetul – care reprezintă autoritățile regionale și locale din UE – a adoptat așa-numita „Declarație de la Atena”, prin care stabilește un plan de reformă în șapte puncte. În această declaraţie politică, el susţine că UE trebuie să își regândească abordarea și să își schimbe orientarea dacă dorește ca promisiunea de a crea o „economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” până în 2020 să se îndeplinească.

 

Declarația aprobată de membrii Comitetului cu ocazia celui de-al șaselea Summit european al orașelor și regiunilor susține că reușita Strategiei de creștere a UE va depinde de un angajament mai ferm din partea autorităților regionale și locale. Documentul politic este întemeiat pe rezultatele unei evaluări la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, publicată tot de Comitet, care se bazează pe consultarea amplă a administrațiilor locale și regionale din Europa.

 

Luând cuvântul în deschiderea summitului, președintele Comitetului, Ramón Luis Valcárcel Siso, a afirmat că „cele mai recente previziuni economice arată că, deși sunt semne de reluare a creșterii în Europa, există decalaje inacceptabile între regiuni. Acum avem nevoie de o schimbare de direcție, menită să faciliteze configurarea strategiei și asumarea acesteia de către orașele și regiunile noastre. Ca să evităm un nou eșec, va trebui să înzestrăm strategia de creștere a UE cu obiective regionale, parteneriate între toate nivelurile de guvernare și suficiente resurse financiare pentru ca redresarea să devină o realitate pentru toți cetățenii noștri”. Adresându-se unui auditoriu format din peste 800 de participanți din Grecia și din restul Uniunii, președintele Valcárcel a remarcat că, dat fiind faptul că autoritățile regionale şi locale sunt responsabile pentru o treime din cheltuielile publice și două treimi din investiţiile publice, ele sunt cel mai bine plasate pentru realizarea obiectivelor prioritare ale UE.

 

Dl Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj și conducătorul delegaţiei române din cadrul Comitetului Regiunilor, a afirmat: „Comitetul Regiunilor și președintele său, dl Ramón Luis Valcárcel Siso, manifestă un interes deosebit pentru identificarea soluțiilor menite să asigure o Uniune mai competitivă și mai puternică pentru cetățenii săi. Declarația de la Atena este un document care consolidează rolul autorităților regionale și locale în ceea ce privește planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020. În același timp, documentul scoate în evidență importanța structurilor decizionale de la nivel regional și local în perspectiva cadrului financiar 2014‒2020 al UE, deoarece acesta este nivelul la care vor fi utilizate, pe baza anumitor strategii teritoriale integrate, majoritatea fondurilor de investiții europene și structurale.

 

Referindu-se la obiectivele UE stabilite în 2010, președintele Valcárcel a adăugat: „Stârnește îngrijorare faptul că, pe ansamblu, s-au înregistrat prea puține progrese în îndeplinirea obiectivelor stabilite. Unele regiuni au realizări, în vreme ce altele înregistrează serioase rămâneri în urmă. Fără îndoială, criza economică a afectat puternic perspectivele de creștere economică a Europei, dar acesta nu este singurul motiv pentru lipsa progreselor. A sosit momentul să remediem deficiențele de structură și de guvernanță ale strategiei”.

 

Planul în șapte puncte al Comitetului Regiunilor pentru Strategia Europa 2020

 

1. Asigurarea unei dimensiuni teritoriale a strategiei: Deși a furnizat un cadru de acțiune, strategia nu ține seama de punctele forte, de punctele slabe și de posibilităţile de dezvoltare ale regiunilor europene. Trebuie stabilite obiective și ținte diferențiate în teritoriu, cu date regionale actualizate și extinse, provenind din întreaga UE, pentru măsurarea progreselor la nivel local.

 

1. Programe naționale de reformă în parteneriat: Implicarea autorităţilor regionale şi locale în pregătirea programelor naţionale de reformă este limitată: ele sunt consultate, dar nu sunt văzute ca parteneri în procesul de stabilire a obiectivelor și țintelor.

 

1. Instituirea guvernanței pe mai multe niveluri ca abordare standard: Guvernanţa pe mai multe niveluri permite coordonarea diferitelor niveluri de guvernare și reprezintă o condiție prealabilă pentru ca Strategia Europa 2020 să contribuie cu valoare adăugată în materie de creștere, ocupare a forței de muncă și coeziune. Pactele teritoriale și acordurile pe mai multe niveluri, cu implicarea autorităţilor publice la toate nivelurile, pot contribui la reînnoirea Strategiei Europa 2020.

 

1. Alinierea semestrului european la veritabile investiţii pe termen lung: Semestrul european – exerciţiul anual de coordonare a politicilor bugetare și structurale ale statelor membre ale UE – trebuie să fie mai bine aliniat la obiectivele Strategiei Europa 2020 incluse în iniţiativele emblematice, inclusiv la nevoia subiacentă de investiții pe termen lung.

 

1. Utilizarea iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru o mai bună coordonare a politicilor: Cele şapte iniţiative emblematice ar trebui să devină o pârghie menită să sporească coordonarea politicilor la toate nivelurile, în vederea realizării obiectivelor acestei strategii.

 

1. Mobilizarea de fonduri pentru investițiile pe termen lung și asigurarea unor cheltuieli de mai bună calitate: Comisia Europeană ar trebui să publice o Carte verde privind obținerea de sinergii bugetare între toate nivelurile de guvernare, care să le permită acestora „să facă mai mult cu mai puține resurse”. Banca Europeană de Investiții ar trebui să-și consolideze sprijinul acordat autorităților regionale și locale. Ar trebui mobilizate fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare inovatoare. Calitatea cheltuielilor publice ar trebui sporită, pentru ca investițiile publice să câștige în eficiență.

 

1. Consolidarea capacităţii administrative pentru o implementare mai eficientă a Strategiei Europa 2020: UE și statele membre ar trebui să sprijine analiza comparativă, schimbul de experiență și învățarea reciprocă între regiuni și orașe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente ale UE precum programele europene de cooperare teritorială. Ar trebui instituită o platformă pentru inovarea în sectorul public, care să asigure sprijinirea și coordonarea inovării din acest sector.