Primele şase luni ale acestui an au produs surprize majore pentru piaţa energiei, pornind de la schimbarea radicală de optică a unor investitori străini faţă de piaţa locală, până la creşterea spectaculoasă pe care a înregistrat-o exportul de electricitate.

Potrivit informaţiilor publicate în presă, în primele şase luni ale anului exporturile de energie ale României au ajuns la circa 2,8 TWh, ceea ce reprezintă cam 6% din totalul consumat de România anul trecut, de 11 ori mai mari faţă de perioada similară din 2012.

Valoarea acestei energii pe care jucătorii din piaţa de profil au trimis-o peste graniţe este de 90 de milioane de euro, dacă se ia în calcul preţul energiei pure tranzacţionată pe platforma spot a bursei OPCOM. Pentru mulţi dintre producătorii locali, această creştere semnificativă a exportului a fost ca o gură de oxigen în contextul în care potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în primele şase luni ale anului România a avut nevoie cu 1,4% mai puţină energie comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Dar ce a dus la această creştere a exporturilor. Un element care a schimbat balanţa a fost situaţia din Serbia, ţara care în mod tradiţional are exporturi mici de energie, dar care anul acesta a fost lovită de inundaţii grave care au tras pe linie moartă mai multe capacităţi de producţie.

Un alt factor au fost diferenţele de preţ faţă de bursele de energie din regiune. De exemplu, la bursa din Ungaria, în unele cazuri diferenţele de preţ faţă de piaţa spot din Romania puteau ajunge chiar şi la zece euro, lucru care i-a motivat pe traderii locali.

La rândul lor, producătorii de energie au luat măsuri pentru a putea beneficia de această situaţie. Spre exemplu, Complexul Energetic Oltenia, compania care reuneşte marile termocentrale din bazinul Olteniei cu minele de cărbuni ale fostei SNLO, şi-a înfiinţat o companie de trading, CEO-Trading, firmă care va deveni funcţională în al treilea trimestru al acestui an. O astfel de companie îi va facilita producătorului de energie accesul pe pieţele externe în contextul în care acum este obligat prin lege să vină cu toată energia pe OPCOM.

Această creştere spectaculoasă a exporturilor s-a văzut şi la nivelul tranzacţiilor încheiate pe bursa de energie OPCOM. Pornind de la rapoartele lunare publicate de instituţie, rezultă că în primele şase luni ale acestui an pe platformele OPCOM s-au tranzacţionat 10,6 TWh de energie, cu aproape 45% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacţiilor ridicându-se la circa 350 de milioane de euro, cu 41,5% mai mult faţă de primul semestru din 2013.

Tot datele din rapoartele lunare ale OPCOM arată că în continuare piaţa spot este principalul ring de tranzacţionare al energiei, jucătorii încă neavând apetitul de a se lega în contracte pe termen lung. De altfel, în timp ce pe piaţa spot preţul energiei a crescut uşor în primul semestru al anului pâna la 32,2 euro pe MWh, pe platforma contractelor bilaterale preţul a scăzut cu aproape 14% în primele şase luni pâna la circa 38 de euro pe MWh.

O altă tendinţă vizibilă în piaţa energiei în primele şase luni ale acestui an a fost aterizarea forţată a investiţiilor în energia verde.

De exemplu, datele Transelectrica de la finalul anului trecut, prin care sunt monitorizate capacităţile care sunt recompensate prin certificate verzi, arată că în 2013 funcţionau circa 4.417 MW în eoliene, solare, mici hidrocentrale şi unităţi pe biomasa. După primele şase luni din an, tot datele Transelectrica, arată că erau incluşi în schema de sprijin 4.671 MW, ceea ce înseamnă că s-au ridicat în primul semestru numai 254 MW în valoare de peste 400 de milioane de euro.

Capacitatea este foarte mică în comparaţie cu ritmul instalărilor din 2013, de exemplu, când

s-au montat aproape 2.100 MW, majoritatea în eoliene.

Realitatea din piaţă a contrazis dur estimările făcute la începutul acestui an. De exemplu, Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) prognoza că anul acesta se vor monta 1.600 MW în parcuri eoliene, solare sau în mici hidrocentrale, ceea ce înseamnă investiţii de circa 2,4 miliarde de euro. După cum a mers piaţa în primele şase luni ale anului, este puţin probabil că aceste estimări să-şi mai găsească echivalentul în teren.

Stoparea investiţiilor în domeniul energiei verzi are loc în contextul în care în anii de criză eolienele şi solarele au atras peste 6,5 miliarde de euro având în spate una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european. De anul trecut însă, Guvernul a făcut primele modificări la această schemă de sprijin, iar pentru proiectele care intră în funcţiune de anul acesta “subvenţia” acordată a fost redusă.

Dincolo de aceste tendinţe, de la începutul acestui an au fost făcute mai multe anunţuri care ar putea reconfigura piaţa locală.

Cel mai important este retragerea italienilor de la Enel din Romania, piaţă pe care, prin intermediul proceselor de privatizare, au devenit cel mai mare distribuitor privat de energie electrică. Enel are în România o baza de 2,6 milioane de consumatori şi un business consolidat de peste un miliard de euro cu un profit operaţional de 289 de milioane de euro.

Singura explicaţie oficială dată pentru acest exit de grupul italian a fost nevoia acută de reducere a datoriilor. Enel este unul dintre cele mai îndatorate grupuri de utilităţi la nivel european. La un business de 80 de miliarde de euro, Enel a postat un profit operaţional de 17 miliarde de euro anul trecut, dar avea datorii de 40 de miliarde de euro.

Odată cu intenţia Enel de a ieşi din piaţă, anumite grupuri de talie mare au anunţat că vor să se extindă în Romania, unul dintre ele fiind germanii de la RWE, grup cu afaceri de 54 de miliarde de euro în 2013.

RWE a anunţat la jumătatea acestui an că vrea să ajungă pe termen lung unul dintre principalii 10 furnizori de energie din Romania. Obiectivul germanilor s-ar putea îndeplini mult mai uşor cu o bază stabilă de clienţi aşa cum sunt cei de la Enel.

Un alt anunţ făcut anul acesta de un investitor de talie mare a fost cel al cehilor de la CEZ care  spuneau că dacă vor găsi un cumpărător sunt dispuşi să renunţe la parcul eolian Fântânele-Cogealac în care au investit 1,1 miliarde de euro. Acum, potrivit celor mai recente informaţii, managementul de la Praga a revenit asupra acestei decizii, dar nu este exclus ca această răzgândire să fie alimentată tocmai de imposibilitatea de a găsi un cumpărător pentru un proiect de o asemenea dimensiune. Mesajul este însă cât se poate de clar. După un val de investiţii în domeniul energiei verzi, este posibil să urmeze unul de exit-uri.

În timp ce piaţa energiei verzi a intrat într-un fel de eră glaciară, un anunţ care a trecut aproape neobservat aduce din nou în atenţie investiţiile în surse convenţionale de producere a energiei electrice. Japonezii de la Marubeni au semnat un contract cu Electrocentrale Bucureşti pentru a construi o centrală nouă pe gaze de 170 de milioane de euro, cu o capacitate de 250 MW.

În acest context, piaţa energiei promite şi o a doua jumătate de an cel puţin la fel de interesantă ca primele şase luni din 2014.