Fostul Complex Energetic Turceni a plătit, într-un singur an, peste 6,4 milioane de lei pentru drepturi de autor, beneficiarii fiind, culmea, doar patru persoane. Suma exorbitantă de 1,5 milioane de euro a fost decontată în baza unor sentinţe discutabile ale instanţelor de judecată, după ce inventatorii, în speţă Bercea Nicolae, Şandru Marcian, Alexandru Drăgoescu şi Monawar Mihaela, au acţionat în instanţă producătorul de energie. Banii au fost plătiţi în baza a trei invenţii, două fiind vestitele modificări la motoarele asincrone de la turbinele termocentralei, brevete care datează, culmea, şi de prin anul 1992. Mult mai interesant, însă, banii au fost acordaţi în condiţiile în care, pe perioada pentru care s-au solicitat banii nu mai existau contracte pentru utilizarea invenţiilor respective. Altfel spus, ilegal. Mai mult, inventatorii încă se luptă în instanţă pentru recuperarea unora dintre sume, însă de data aceasta s-a cerut o expertiză care ar putea anula aceste brevete. De altfel, au început deja să apară presiuni pe la cei care fac expertizele, în aşa fel încât acestea să le fie favorabile proprietarilor de brevete.
Fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia a decontat, în patru ani, circa 1,5 milioane de lei pentru brevete de invenţie, printre „geniile” care au reinventat roata… cupei de excavator, fiind şi foşti directori ai companiei miniere, gen Daniel Burlan sau Eugen Davidoiu. Însă ce s-a descoperit la fosta SNLO este mezelic pe lângă ceea ce au găsit cei de la actualul Complex Energetic Oltenia în urma unui control intern. Astfel, la fostul Complex Turceni nu s-au decontat 1,5 milioane de lei ci 1,5 milioane de euro pentru trei invenţii, toate vizând modul de pornire sau de funcţionare al motoarelor asincrone folosite la turbinele termocentralei. Potrivit unui raport întocmit de companie, suma care a fost decontată, absolut uluitor, în decurs de doar un an, respectiv 2011, se ridică la nu mai puţin de 6.497,039,15 lei. Banii au fost plătiţi, aşa cum spuneam, în baza a trei brevete de invenţie respectiv „Rotor pentru motoare asincrone”, datând din anul 2007, „Dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu motorul bobinat”, luat acum 22 de ani, respectiv în 1992, precum şi în baza brevetului cu titlul „Instalaţie pentru alimentarea transportatoarelor miniere şi metodă de eliminare a pericolului de electrocutare la 6 KV”, obţinut în anul 1997.
Patru oameni pe 64 de miliarde de lei vechi
Aspectul cel mai important este însă altul: dacă la fosta SNLO au fost 35 de beneficiari ai celor 1,5 milioane de lei, în cazul CE Turceni, suma colosală a fost împărţită de doar patru persoane. Astfel, potrivit raportului CEO, exorbitanta sumă de 6.407.039,15 lei a fost decontată lui Bercea Nicolae, fost director în minerit, lui Şandru Marcian, o perioadă şef la Marsat, din Târgu Jiu, lui Drăgoescu Alexandru, fost director al Departamentului de Servicii Energetice din Carieră al CET, în anul 2010, şi Monawar Mihaela, moştenitoare a brevetului de invenţie al tatălui, Ion Cioc, fost şef în Turceni acum mulţi ani.
Banii, încasaţi pe sentinţe judecătoreşti
Ca să dea o umbră de legalitate acordării acestor sume, s-a apelat la un tertip, respectiv acţiunile în instanţă. Spunem tertip pentru că procesele au fost pierdute într-un mod absolut bizar, fără expertize şi doar pe baza documentelor depuse de cei cărora le erau favorabile, respectiv inventatorilor. Aşa se face că, în patru dosare, depuse în anul 2010 şi 2011, fostul CE Turceni a pierdut „pseudo-lupta” cu inventatorii. Plăţile au fost efectuate, în totalitate, în anul 2011, în perioada iunie-decembrie. Astfel, în 15 iunie, Bercea Nicolae şi Şandru Marcian au încasat 1.459.237 lei, în august, cel de-al doilea inventator a primit 96.234 lei iar în decembrie, fostul CET i-a mai virat lui Bercea 1.637.099 lei. În total, sunt peste 3 milioane de lei pe care i-au încasat cei doi inventatori în doar câteva luni. Vorbim de 30 de miliarde de lei vechi, adică de vreo 800.000 de euro. În acelaşi an, în luna iulie, într-un alt dosar pierdut de CET, Alexandru Drăgoescu primeşte uluitoarea sumă de 1.518.999 lei. În lunile iunie şi august, Monawar Mihaela încasează, pe baza brevetului de invenţie al tatălui, 829.734 lei, prin două ordine de plată. Surprinzător sau nu, aceeaşi persoană, într-un alt dosar, primeşte, în aceleaşi luni, o sumă identică, respectiv 829.734 lei, totalizând peste 1,6 milioane de lei.
Invenţiile, plătite fără contract cu CE Turceni
O constatare mai mult decât stupefiantă a celor de la corpul de control a fost aceea că sumele au fost acordate de către fostul CET cam fără bază legală. Astfel, invenţiile, potrivit posesorilor de brevete, au fost utilizate la UMC Jilţ Sud, UMC Jilţ Nord, UMC Berbeşti (fosta SM Prigoria) şi SE Turceni, actualele sucursale ale CE Oltenia care, anterior, făceau parte din fostul Complex Energetic Turceni. Problema este însă că pentru perioada în care s-au solicitat banii, conform constatării celor care au făcut verificările „nu au fost încheiate contracte pentru utilizarea invenţiilor aferente brevetelor care au făcut obiectul controlului tematic”. Cu alte cuvinte, pentru a putea să ceară bani pe aceste invenţii, solicitanţii trebuiau să aibă un contract de la fostul CET, prin care să se dovedească faptul că acele brevete erau utilizate de către producătorul de energie. Ori, acestea lipsesc cu desăvârşire. Cu toate acestea, aspectele nu au fost semnalate instanţei.
Expertiză cu presiuni
Una peste alta, nici măcar nu există o certitudine că acele brevete funcţionează aşa cum susţin cei care le-au brevetat. Asta pentru că nu s-au făcut nişte expertize, aşa cum ar fi fost normal, care să ateste dacă ele sunt atât de utile pe cât susţin inventatorii şi dacă acele economii din care şi-au cerut procentele uriaşe chiar există. În prezent, inventatorii respectivi mai au deschise acţiuni în instanţă, în care cer banii pentru perioada scursă de la încasarea celor 6,4 milioane de lei, însă au apărut problemele. Juriştii CEO au solicitat expertize şi, odată cu intenţia clară de a demonstra utilitatea invenţiilor, au apărut şi „zvârcolirile”. Există informaţii clare conform cărora cei care au început să facă expertizele au fost contactaţi de diferite persoane şi li s-au făcut „recomandări” cu privire la posibilul rezultat al cercetărilor. Se încearcă, în mod cât se poate de clar, influenţarea acestor expertize, în aşa fel încât să le fie favorabile tot celor care au încasat, până acum, sume colosale de pe urma invenţiilor. Iar faptul că au apărut astfel de intervenţii şi presiuni denotă, la fel de clar, că acestea nu funcţionează aşa cum susţin inventatorii.