„Este o primă veste bună. Înseamnă că se poate“
Oamenii din piaţă spun că, deşi în mare parte creşterea exporturilor a venit pe fondul unui context regional bun, este o dovadă că şi producătorii locali au înţeles că trebuie să treacă graniţa dacă vor să reziste. În plus, dacă preţurile interne sunt bune, există loc şi pe plan extern în contextul în care toată regiunea este caracterizată prin lipsa investiţiilor în unităţi noi de producţie.
„S-a trezit lumea“, spune Răzvan Purdilă, membru în consiliul de supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, companie care în prima jumătate a acestui an a înregistrat o cifră de afaceri de circa 1,25 miliarde de lei (284 mil. euro) şi un profit net de 15 milioane de lei.
Potrivit datelor ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), în prima jumătate a acestui an consumul de energie a fost de 24,16 TWh, iar Transelectrica arată că producţia a ajuns la 29,4 TWh. Practic, 10% din tot ce s-a produs intern a plecat peste graniţe.
Prea timizi
„Pe lângă conjunctura regională favorabilă se poate observa o creştere a atenţiei ce este acordată de producătorii de energie electrică pieţelor externe, însă în aprecierea noastră paşii sunt încă timizi. Furnizorii de energie electrică din România au însă abilităţi deosebite în a încheia contracte de export, fapt care a încurajat exportul de energie electrică din România în ultimii ani“, spune la rândul său Marius Untescu, şef serviciu în cadrul direcţiei generale de energie şi mediu din cadrul Departamentului pentru Energie.
De exemplu, deşi nu poate exporta direct energia, Complexul Energetic Oltenia fiind obligat, ca şi ceilalţi poducători de stat, să vândă toată electricitatea pe bursa de energie OPCOM, compania a „croit“ anumite pachete destinate special traderilor care doreau să ducă energia peste hotare pentru a beneficia de preţurile mai bune din Ungaria sau de cererea din Serbia.
„Consumul intern este mic. Asta este realitatea, iar noi avem capacităţi de producţie mari. Nu sunt multe soluţii. Ori închizi, ori faci export cât poţi. Şi noi la CE Oltenia am avut aceeaşi problemă. Dacă nu producem, din ce să ne acoperim costurile“, a mai spus Răzvan Purdilă.
Potrivit datelor publicate pe site-ul bursei de energie OPCOM, în primul semestru al anului media de preţ pe piaţa spot a fost de 32,2 euro pe MWh, apropiată faţă de primul semestru din 2013. Pe platforma contractelor bilaterale însă preţul a ajuns la 37,7 euro pe MWh, cu aproape 14% mai mic comparativ cu perioada similară a anului trecut.
O veste bună oricum
„Exportul de acum este într-adevăr conjunctural, dar este o veste bună. Înseamnă că se poate. În toată regiunea este un deficit de energie pentru că nu s-au realizat investiţii în unităţi noi de producere care să aibă costuri mici. Este un prim semn care ne arată că dacă preţul este bun, oportunităţi există“, spune Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în cadrul CEZ România.
Datele publicate de ENTSO-E, organizaţie care îi include pe operatorii sistemelor de transport la nivel european, arată că în prima jumătate a acestui an principala destinaţie de export pentru energia românească a fost Bulgaria, urmată de Serbia şi de Ungaria. În Serbia, de exemplu, inundaţiile din prima jumătate a acestui an au scos din funcţiune mai multe unităţi de producţie, generând un deficit local, iar în Ungaria preţurile au fost mult mai atractive decât pe plan local în anumite perioade.
Problema consumului mic rămâne
La nivelul întregului an, cele mai recente date transmise de ANRE arată o contracţie a consumului de circa 2,6% faţă de anul trecut.
Exporturile de energie sunt aşteptate însă să crească de peste trei ori în 2014 faţă de anul trecut.
Oficialii Departamentului pentru Energie spun însă că statul are la îndemână puţine pârghii pentru a susţine exportul de energie electrică, creşterea consumului intern fiind însă o prioritate. Anul acesta, de exemplu, statul a relansat procedurile în vederea identificării unor investitori pentru două proiecte energetice majore, reactoarele 3 şi 4 de la Nuclearelectrica şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti.
„În primul rând, pentru actualul nivel scăzut al consumului de energie electrică trebuie găsite soluţii. Dezvoltarea României, fără a fi energo-intensivă, trebuie să se bazeze şi pe o creştere a consumului de energie electrică care reprezintă dintr-un anumit punct de vedere şi o creştere a nivelului de trai. Proiectele Cernavodă şi Tarniţa nu se raportează la consumul din perioada imediat următoare, ci la un termen mediu şi lung, respectiv începutul anului 2020. În ceea ce priveşte susţinerea directă a acestor exporturi trebuie să menţionăm că în condiţiile constituirii unei pieţe unice europene bazată pe cerere şi ofertă, intervenţia statului devine practic imposibilă, orice măsură putând fi ajutor de stat şi poate conduce la declanşarea unor proceduri de infringement“, a mai precizat Marius Untescu.
Sursă: www.ZF.ro Autor: Roxana Petrescu