Listarea va ajuta compania să acceseze alternative de finanţare şi să dezvolte relaţiile de afaceri

Interviu acordat acordat de Laurentiu Ciurel pentru BizEnergy

Reporter: V-aţi remarcat prin activitatea la bursă, au fost ocazii când aţi vândut energie la preţuri record. Însă, nu merg lucrurile întotdeauna cum ne dorim, nu-i aşa? Cum decurg  tranzacţiile cu energie în acest moment?

Laurenţiu Ciurel:  Problema mare este prăbuşirea preţului la producător, deşi la consumator nu se văd reduceri. Datele AFER arată că suntem ţara cu cea mai mare subvenţie pentru energia regenerabilă din Europa şi chiar din lume. În prezent, energia eoliană beneficiază de subvenţii de cel puţin 260 lei/MWh (valoarea a două certificate verzi/MWh, dintre care unul se acordă imediat, iar cel de-al doilea începând cu 1 ianuarie 2018) şi energia solară beneficiază de subvenţii de peste 780 lei/MWh (valoarea a şase certificate verzi/MWh, dintre care patru se acordă imediat, iar alte două începând cu 1 aprilie 2017). CE Oltenia nu primeşte subvenţii. Toate acţiunile care decurg din aplicarea unor legi elaborate în perioada 2009-2010, inclusiv legislaţia secundară aferentă, sunt în spiritul reducerii cotei de piaţă a  cărbunelui.

Reporter: Cum veţi proceda cu disponibilizările?

Laurenţiu Ciurel: În cadrul procesului de reorganizare pentru eficientizarea activităţii şi creşterea competitivităţii pe piaţa de energie, fără de care nu putem exista, am urmărit să protejăm proprii angajaţi, oferindu-le posibilitatea de a-şi continua activitatea în cadrul CE Oltenia. Zona de producţie se plânge de lipsă de personal, iar pe serviciile de suport există un excedent enorm de personal. Astfel, salariaţilor ale căror posturi au fost desfiinţate le-au fost oferite alte posturi vacante corespunzătoare actualelor cerinţe ale societăţii, având în vedere dezvoltarea sectoarelor de producţie şi de mentenanţă. Revin cu informaţia că în strategia companiei pentru 2014 nu există intenţia disponibilizării de personal. Reducerea numărului de personal se realizează doar prin pensionări şi prin transfer de întreprinderi (activităţile miniere de la Berbeşti şi Husnicioara care sunt strict legate de existenţa unui beneficiar unic al producţiei de cărbune din aceste zone). Operaţiunile de transfer au fost aprobate de către FMI şi Banca Mondială prin scrisoarea de intenţie semnată cu Guvernul României. Nu dorim să concediem oameni. Toată lumea spune că suntem mulţi, dar o carieră nu se poate închide într-o lună, nici în 3 luni, ca să poţi trimite oamenii acasă. Ideea este că în sectorul cărbune nu există prea mult personal, ci prea multe cariere de cărbune, un excedent care trebuie rezolvat de o strategie coerentă şi o decizie politică cu privire la această sursă ce asigură stabilitatea sistemului.

Reporter: Managerul Fondului Proprietatea /FP/, Greg Konieczny a declarat că Complexul Energetic Oltenia nu a fost restructurat şi a încheiat anul 2013 cu pierderi şi că nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte reducerea costurilor. Comentaţi sau infirmaţi această declaraţie…

Laurenţiu Ciurel:  Costul de producţie al CE Oltenia este sub media din SEN, în condiţiile în care au fost alocate sume considerabile pentru ca toate centralele componente să aibă, la ora actuală, îndeplinite condiţiile de mediu. CE Oltenia nu primeşte subvenţii, în schimb contribuie substanţial la fondul de mediu şi la bugetul statului. Scăderea profitului raportat pentru anul 2013 a rezultat din constituirea, la sfârşitul anului, de provizioane pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi pentru creanţele restante, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţionez că valoarea totală a certificatelor de CO2 aferente anului 2013 a fost de 210,8 mil lei, la o cantitate de energie produsă de 12 TWh. Am redus toate costurile cu peste 30%, pentru a le corela cu gradul de realizare a veniturilor prin utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie şi prin utilizarea raţională a forţei de muncă, fără concedieri de personal. Păstrarea locurilor de muncă pentru toţi salariaţii nu a fost agreată de Fondul Proprietatea. Pot să vă dau exemple concrete de măsuri prin care am scăzut costurile: am redus consumurile specifice de la 349,72 gcc/MWh la 337,31 gcc/MWh prin gestionarea integrată a stocurilor de cărbune şi a depozitelor intermediare, ceea ce conduce la diminuarea pierderilor generate de scăderea calităţii combustibilului. Am redus cantităţile de hidrocarburi (gaz şi păcură) utilizate în susţinerea procesului de ardere, prin efectuarea unor lucrări de modernizare a sistemelor de ardere şi prin creşterea disciplinei de exploatare (la Rovinari s-a redus aportul de hidrocarburi de la 5% la sub 1%; la Turceni s-a obţinut o reducere de la 8% la 2%; luna iunie 2014 a fost prima lună din istoria termocentralei Turceni în care acest indicator a coborât sub 1%). Am redus costurile cu achiziţiile prin derularea unor proceduri comune pentru toate sucursalele (cantităţi mai mari generează costuri unitare mai mici). Am redus costurile cu reparaţiile de la 8,3 lei/MWh la 1,66 lei/MWh prin utilizarea raţională a stocurilor de materiale şi piese de schimb existente în sucursale şi prin reducerea numărului lucrărilor executate cu terţii. Am redus fondul de salarii cu 10% prin condiţionarea unor facilităţi suplimentare (cota de cărbune, cota de energie, prime jubiliare, alte prime…) de realizarea indicatorilor economici propuşi. S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, faţă de 220 lei/MWh în 2012 şi 203 lei/MWh în 2013. Din aceştia, 30 de lei sunt alocaţi certificatelor de CO2 (OMV PETROM şi CE Oltenia sunt singurele firme care îşi cumpără, la zi, certificatele de CO2) şi 12 lei taxei de injecţie în reţea. Rămân 141 lei/MWh, deci, ca şi cost de producţie în sine, un MWh produs de CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decât cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica.

Reporter: A fost amânată listarea? Care sunt motivele? Cu ce probleme vă confruntaţi?

Laurenţiu Ciurel: Listarea a fost amânată în urma solicitării sindicatului de intermediere, format de BRD şi SWISS CAPITAL, de a evalua rezervele de cărbune pe care le deţine CE Oltenia, conform legislaţiei.

Reporter: În ce stadiu este procesul de evaluare a rezervelor de cărbune pe care le deţine CE Oltenia?

Laurenţiu Ciurel:  Procesul de evaluare a rezervelor de cărbune pe care le deţine CE Oltenia se află în faza de aprobare a desecretizării datelor care vor fi conţinute în raport, de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, ANRM. Consultantul (Wardell Armstrong International şi Geoconsulting Tg.Jiu) preconizează ca termen de finalizare a procesului de evaluare luna februarie 2015.

Reporter: Aţi demarat pregătirile pentru listare? Dacă nu, când consideraţi că va fi pregatită compania pentru listarea la bursă? Dacă da, care este planul pentru listare?

Laurenţiu Ciurel: După finalizarea raportului despre care am vorbit, va fi elaborat studiul de premarketing, bookbuilding şi roadshow (etape anterioare listării). În faza imediat următoare, vor fi identificate aspectele de interes pentru investitori; se va obţine acordul prealabil de la Bursa de Valori Bucureşti privind admiterea la tranzacţionare; se vor redacta materialele de prezentare a Emitentului. Alegerea momentului potrivit pentru lansarea IPO-ului poate influenţa semnificativ încheierea cu succes a ofertei şi performanţa ulterioară a acţiunilor listate.

Reporter: Banii din listare vor rămâne în companie, la fel ca la Electrica?

Laurenţiu Ciurel:  Listarea va ajuta compania să acceseze alternative viabile de finanţare, să-şi optimizeze structura de capital prin găsirea celui mai potrivit mixt între capitalurile proprii şi capitalurile împrumutate. Va da posibilitatea companiei să fie cunoscută în ţară şi în străinătate şi să dezvolte relaţii de afaceri şi cu alţi clienţi decât cei tradiţionali. Da, banii rezultaţi în urma listării vor rămâne în companie.

Reporter: Care sunt planurile de viitor ale companiei?

Laurenţiu Ciurel:  Cu o capacitate totală instalată de 3900 MW, în condiţii de eficienţă şi conformare la condiţiile de mediu impuse de UE, CE Oltenia poate asigura 30% din consumul de energie electrică din SEN şi  poate fi un producător de anvergură în zona regională europeană. Poate da 2-3000 de MW putere la -40 grade Celsius, la +40 grade Celsius, pe secetă prelungită, zi sau noapte. Susţin ideea transformării României într-un exportator net de energie electrică. Pentru ca acest lucru să devină viabil este importantă creşterea gradului de interconectare a sistemului de transport a energiei către alte zone învecinate în care există deficit de producţie. Pentru că niciunul dintre producătorii de energie din actuala organizare nu poate fi competitiv pe termen lung (hidro depinde de condiţiile atmosferice; nucleara nu are flexibilitate; totuşi, cărbunele rămâne cel mai sigur), CE Oltenia va susţine, în continuare, necesitatea formării unui mix energetic eficient, adică o reorganizare a producătorilor. Nu poate fi o piaţă concurenţială reală în actuala organizare din România, spre deosebire de restul lumii, unde există numai mix de surse pentru producerea energiei electrice.

Reporter: Ce acţiuni se impun a fi realizate până la finele anului în curs?

Laurenţiu CIUREL: Reducerea în continuare a costurilor de producţie, astfel încât să poată fi acoperite prin preţul obţinut din vânzarea energiei electrice. Asigurarea fronturilor de lucru, pentru care singura modalitate de rezolvare este urgentarea promovării Legii nr.255/2010 privind utilitatea publică în domeniul extractiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.