Cinci ani de criză în energie. Unde au dispărut 42.000 de oameni dintr-o industrie de 136 de miliarde lei

 

Energia, cu tot ce înseamnă ea – de la extracţia de cărbune până la vânzarea carburanţilor în benzinării –, este un sector cu afaceri de circa 136 miliarde de lei (30 de miliarde de euro), potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului. În timp ce cifra de afaceri a companiilor care compun acest sector nu s-a modificat semnificativ în perioada 2008-2013, energia a pierdut peste 42.000 de angajaţi în anii crizei, cele mai afectate domenii fiind extracţia petrolului brut, extracţia huilei, dar şi distribuţia de gaze naturale sau energie electrică. Ce s-a întâmplat?

Pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ziarul Financiar a încercat să facă o radiografie a domeniului energetic bazată pe cifra de afaceri a companiilor care activează în acest sector, dar şi a numărului de angajaţi. Datele solicitate de ZF au vizat mai multe sectoare care compun domeniul energetic de la extracţia cărbunelui, a petrolului sau a gazelor naturale, până la producţia, trasportul, distribuţia de energie electrică şi gaze naturale, procesarea petrolului, dar şi vânzarea carburanţilor în benzinării. Astfel, cifra de afaceri cumulată a tuturor firmelor care activează în acest domeniu a fost anul trecut de circa 136 de miliarde de lei (30 de miliarde de euro), peste 114.000 de oameni lucrând în energie.Numărul de angajaţi este însă cu peste 42.000 mai mic decât cel din 2008.

Restructurarea din petrol

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, dacă în 2008 în domeniul extracţiei de petrol brut lucrau aproape 30.000 de oameni, la finalul anului trecut în domeniu mai activau circa 19.500.

Cea mai mare companie care lucrează în acest domeniu este Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, dacă în 2009 Petrom avea 29.861 de angajaţi, anul trecut compania petrolieră mai avea doar 19.016. La momentul privatizării, în 2004, Petrom avea peste 50.000 de salariaţi, compania trecând însă în cei zece ani care s-au scurs de la acel moment printr-un amplu proces de restructurare care a presupus, printre altele, semnarea unor parteneriate pentru gestionarea mai multor zăcăminte cu companii străine, cum este cazul Petrofac, parteneriate prin care au fost preluate şi resursele umane necesare derulării acestor operaţiuni.

Dincolo de aceste parteneriate, structura de business a Petrom s-a modificat considerabil, compania renunţând la active cum ar fi combinatul chimic Doljchim sau rafinăria Arpechim.

Un alt domeniu în care numărul de angajaţi a scăzut considerabil în perioada 2008-2013 este cel al extracţiei cărbunelui superior, huila, unde de la peste 11.600 de angajaţi în 2013 s-a ajuns la finalul anului trecut la aproape 2.400.

Restructurarea din huilă

În domeniu au avut însă loc mai multe reorganizări majore. De exemplu, în 2008 Compania Naţională a Huilei avea peste 11.500 de angajaţi. La finalul anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, compania mai avea 8 angajaţi.

O parte dintre angajaţii fostei Companii Naţionale a Huilei au trecut însă în structura noii entităţi Complexul Energetic Hunedoara, care s-a înfiinţat prin hotărâre de guvern în 2011 prin fuziunea Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroşeni şi Societatea Naţională a Huilei. La momentul înfiinţării, potrivit datelor de pe site-ul companiei, Complexul Energetic Hunedoara avea 7.000 de oameni, din care 5.100 erau în divizia minieră. La finalul anului trecut, compania mai avea 4.037 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, dar toţi aceşti oameni sunt înscrişi pe o entitate al cărei obiect de activitate este producţia de energie electrică.

Când s-a produs această fuziune, în Complexul Energetic Hunedoara au intrat doar minele considerate viabile la acel moment, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Celelalte, Petrila, Paroşeni şi Uricani, s-au transformat în Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului, care anul trecut avea peste 2.300 de oameni. Aceste mine au fost considerate neviabile, urmând să fie închise. Problema este că nici măsura constituirii Complexului Energetic Hunedoara nu s-a dovedit inspirată în contextul în care la începutul acestei săptămâni, Andrei Gerea, noul ministru al energiei şi IMM-urilor, spunea că societatea este la un pas de insolvenţă şi că trebuie eficientizată.

Restructurarea din lignit

Un lucru similar s-a întâmplat şi cu extracţia de cărbune inferiror, lignit. Datele de la Registrul Comerţului arata că în 2008 în acest domeniu activau peste 9.400 de oameni pentru ca la finalul anului trecut numai 390 să mai figureze în domeniul extracţiei cărbunelui inferior. Aici nu este vorba de o reducere propriu-zisă de personal, ci mai degrabă de un transfer. Astfel, tot în 2011 se ia decizia înfiinţării Complexului Energetic Oltenia, care a reunit sub aceeaşi structură, al cărei domeniu de activitate este producţia de energie electrică, cele mai mari termocentrale din bazinul Olteniei alături de minele de lignit administrate de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

Cei mai mulţi angajaţi ai SNLO, care în 2009 era formată din 8.829 de salariaţi, au fost astfel transferaţi către Complexul Energetic Oltenia, aşa că nu se poate vorbi despre o diminuare propriu-zisă atât de accentuată în acest sector. La finalul anului trecut, Complexul Energetic Oltenia avea 18.620 de angajaţi, cei mai mulţi fiind în divizia minieră. Acum, Complexul Energetic Oltenia are ca obiect de activitate producţia de energie electrică.

Restructurarea din distribuţia de gaze şi energie

Un alt domeniu afectat de reducerile de personal este cel al distribuţiei combustibililor gazoşi prin conducte, adică distribuţia de gaze naturale. Astfel, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, dacă la nivelul anului 2008 în acest domeniu lucrau circa 14.400 de oameni, la finalul anului trecut în domeniu mai activau mai puţin de 6.000 de oameni. În domeniul distribuţiei de gaze naturale, cele mai mari companii, fostele Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord au intrat din 2005 în proprietatea unor investitori străini prin intermediul proceselor de privatizare, adică GDF SUEZ, respectiv grupul german E.ON.

Ambele distribuţii de gaze naturale au trecut prin procese de reorganizare. De exemplu, dacă în 2008 Distrigaz Sud Reţele, compania care se ocupă de reţeaua de distribuţie de gaze după separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare, avea aproape 5.000 de angajaţi, anul trecut compania mai avea sub 2.700. E.ON Gaz Distribuţie, compania de distribuţie a gazelor desprinsă din fostul Distrigaz Nord şi-a redus şi a ea numărul de angajaţi de la aproape 6.500 în 2008 la circa 1.600 anul trecut, după cum arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceeaşi evoluţie se ramarcă şi în domeniul distribuţiei de energie electrică, sector trecut la rândul său prin valuri de privatizări.

sursa: ZIARUL FINANCIAR

Autor: Roxana Petrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.