Cum și-a bătut joc statul român de primul ofițer din armata romană care a ocupat funcția de general într-o misiune ONU?

Primul ofițer din armata romană care a ocupat o funcție de general la ONU, până în prezent a fost trimis în teatrul de operațiuni din Afganistan și a  fost cazat într-o locuință ieftină iar  pentru hrană își cumpăra din banii proprii alimente de la magazin pe care le gătea în cameră.

Bineînțeles că existau cantine sau restaurante, dar militarul român nu-și permitea să mănânce de acolo, din cauză că statul român nu i-a plătit drepturile bănești cuvenite. Extras din Hotărârea 1259 din 21.07.2020  Curtea de Apel București

Sursa foto: www.mapn.ro

Din păcate cazul nu este unul izolat. Mulți militari români au fost nevoiți să dea Ministerul Apărării Naționale în judecată pentru a-și obține drepturile bănești. Până în prezent doar în  două dosare instanțele de judecată au pronunțat hotărâri definitive prin care au obligat MApN să plătească militarilor români trimiși în teatrele de operațiuni drepturile bănești, despăgubiri și penalizari.

Conform biroului de presă al MApN doar în două dosare Ministerul Apărării Naționale a plătit 73.117,19 euro drepturi bănești, despăgubiri și penalizări, însă pe rolul instanțelor de judecată  se află alte aproape 100 de dosare.

,,Pe rolul instanțelor de judecată sunt înregistrate 95 de cauze având ca obiect drepturi bănești în valută solicitate de militarii care au executat misiuni și operații ONU în afara teritoriului țării, în temeiul Hotărârii nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, care a intrat în vigoare la data de 08.07.2004 şi a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. S-639 din 18 iunie 2008. În 2 dosare, instanțele de judecată au pronunțat hotărâri definitive. 

Valoarea totală a sumelor plătite de Ministerul Apărării Naționale ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile de diurnă și facilitarea legăturii cu familia, ale personalului militar participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român este de 73.117,19 euro. Sursă: Biroul de Presa MApN

Colonelul român a fost  detașat în misiune pe funcțiile de  Deputy Senior Military Advisor și Senior Military Advisor, în calitate de expert militar (Military Experts on Mission).- General

Din Hotărârea Curții de Apel București, 1259 din 21.07.2020 rămasa definitiva reiese că: ,,Greșeala acordării drepturilor bănești  s-a produs în primul rând din traducerea greșită de către MApN a drepturilor primite de colonel de la ONU (respectiv Mission Subsistence Allowance a fost tradus că diurna de misiune). Această traducere neinspirată i-a făcut pe reprezentanții MapN, care au acordat drepturile financiare în valută ale generalului roman, să confunde MISSION SUBSISTENCE ALLOWANCE cu diurna în valută specificată în HG nr. 1086/2004, inducând în eroare și pe beneficiarii acestor drepturi timp de 15 ani.,,

Cei 91 Euro/zi pe care militarul român  nu i-a primit reprezentau responsabilitatea exclusivă a statului român. 

Sursa foto: www.mapn.ro

Acești bani se acordau, în condițiile în care militarilor români li se acopereau gratuit toate nevoile zilnice (pe scurt cazare și hrană, dar și alte nevoi uzuale), ca un stimulent financiar – deoarece militarii români erau mult mai prost plătiți pentru aceleași riscuri și tipuri de misiuni decât militarii altor state aflate în Afganistan și atunci s-a agreat această formulă de acordare a acestei bonificații de 91 Euro, numită generic diurna în valută. Dar, pentru a nu se crea confuzii în sensul în care MApN consideră că termenul diurnă reprezintă în general bani de cazare și hrană (și în consecință niciun militar român să nu beneficieze de acest drept, cazarea și hrana fiind asigurate gratuit), legiuitorul a specificat că această diurnă nu include cheltuieli de hrană și astfel militarii au beneficiat de acești bani. 

În esență militarul român nu a primit  nici drepturile de cazare și hrană în mod gratuit la fel ca toți militarii români indiferent ca au fost sub mandat ONU sau NATO.

Acte normative secrete

Actele  normativ care reglementează situația – HG nr. 1086/2004 au nivel de clasificare „secret” , iar HG nr. S 639/18.06.2008 (care modifică și completează HG nr. 1086) , de asemenea,  a avut nivel de clasificare „secret”, motiv pentru care acestea nu au fost publicate în Monitorul Oficial iar militarii care au plecat în misiuni în teatre de operațiuni nu au avut cunoștință de acest document cu nivel de clasificare secret.  Conform Avocat Iulia Dumitru cea care l-a reprezentat în instanță pe  generalul B.M.C,  toți militarii români care au participat la astfel de misiuni cu mai mult de trei ani în urmă, acțiunile pentru primirea  drepturile cuvenite sunt încă în termen, tocmai datorită secretizării celor două hotărâri.

Un alt motiv aberant invocat de MApN pentru a nu plăti militarii  este faptul că în conținutul rapoartelor de misiune era precizat că timpul misiunii este „de pace”, așa cum este indicat în cuprinsul art 2 alin 1) lit c) din legea 121/2011, însă asta nu însemna că în Afganistan la acea vreme era pace. În Afganistan era  război, iar militarul a participat la misiuni și activități foarte riscante la fel ca și ceilalți militari români aflați în  teatru de operațiuni sub egida NATO. 

În realitate militarul  a fost tratat inechitabil, fără să existe un raționament concret din partea Ministerului Apărării Naționale după cum constată judecătorii de la Curtea de Apel Bucuresti.

Tocmai faptul că ceilalți militari care au participat/participă la misiuni, în aceleași teatru de operații, au primit/primesc acest drept banesc, în condițiile în care transportul, cazarea, masa și întreținerea echipamentului sunt asigurate în mod gratuit (acestea fiind plătite, de altfel, de către statul român), l-au determinat să solicite drepturile bănești, inițial pe cale amiabilă fără sorți de izbândă, iar mai apoi, prin intermediul instanțelor de judecată.

Conform art. 2 din HG nr. 1086/2004 astfel cum a fost modificată și completată prin HG nr. 639/2008, militarii beneficiază gratuit de drepturi de hrană și cazare. Astfel, militarul român  nu a beneficiat de acest drept. Din banii primiți de la ONU (MSA – 108 USD/zi) a plătit atat contravaloarea serviciilor de cazare, cat si cea a hranei, iar în anumite situații a fost nevoit sa completeze chiar și din propriile venituri. 

Ani de zile prin instanțele de judecată pentru inechitatea produsă de MApN

După cel  două misiuni în teatrele de operațiuni  din  Afganistan militarul roman a încercat să-și obțină drepturile pe cale amiabilă însă nu a reușit și a apelat la instanțele de judecată

În realitate militarul  a fost tratat inechitabil, fără să existe un raționament concret din partea Ministerului Apărării Naționale după cum constată judecătorii de la Curtea de Apel București.

Între anii 2015 si 2017 s-au derulat misiunile, în anul 2018 colonelul B.M.C a dat în judecată MApN iar decizia finală a venit la mijlocul anului 2020.

Tocmai faptul că ceilalți militari care au participat/participă la misiuni, în aceleași teatru de operații, au primit/primesc acest drept banesc, în condițiile în care transportul, cazarea, masa și întreținerea echipamentului sunt asigurate în mod gratuit (acestea fiind plătite, de altfel, de către statul român), l-au determinat să solicite drepturile bănești, inițial pe cale amiabilă fără sorți de izbândă, iar mai apoi, prin intermediul instanțelor de judecată.

Conform art. 2 din HG nr. 1086/2004 astfel cum a fost modificată și completată prin HG nr. 639/2008, militarii beneficiază gratuit de drepturi de hrană și cazare. Astfel, militarul român  nu a beneficiat de acest drept. Din banii primiți de la ONU (MSA – 108 USD/zi) a plătit atat contravaloarea serviciilor de cazare, cat si cea a hranei, iar în anumite situații a fost nevoit sa completeze chiar și din propriile venituri. 

Ce spune Ministerul Apărării Naționale?

soldați Afganistan
Sursa foto: www.mapn.ro

Până în anul 2004, drepturile în valută au fost stabilite conform hotărârilor de Guvern emise pentru fiecare tip de misiune.

Începând cu anul 2004, conform dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, a fost emisă Hotărârea nr. 1086/2004.

Potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004, pentru anul 2004 prevederile acestui act normativ s-au aplicat numai în măsura în care finanţarea participării la misiuni nu a fost reglementată prin alte hotărâri ale Guvernului.

În anul 2011, Legea nr. 42/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

De principiu, costurile misiunilor referitoare la eliberarea paşaportului de serviciu şi echipare au fost suportate de Ministerul Apărării Naţionale. 

Cele referitoare la deplasare, diurnă-Mission Subsistence Allowance și uzură parţială a echipamentului individual au fost suportate de ONU.

Mission Subsistence Allowance se acordă sub formă de Daily Subsistence Allowance, care reprezintă o indemnizaţie zilnică plătită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru asigurarea cheltuielilor curente de subzistenţă, precum mesele, cazarea, transportul şi alte plăţi efectuate pentru serviciile prestate, suportate de personalul participant la misiune, în legătură cu executarea acesteia.

Aşadar, pentru efectuarea acestor misiuni, personalul participant a beneficiat de drepturile în valută pretinse, asigurate de ONU, iar o eventuală acordare a acestora și de M.Ap.N ar echivala cu o plată dublă pentru aceeași activitate, ceea ce este inadmisibil.

Personalul încadrat în structurile Ministerului Apărării Naționale a fost informat despre existența Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004, prin Buletinul informativ al armatei nr. 8 din 16.08.2004, care, în Partea I Acte normative care privesc Ministerul Apărării Naţionale, pagina 6, face mențiune despre emiterea Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004, iar conform menţiunilor din ultimul paragraf are caracter militar şi nu se publică în Monitorul Oficial al României. 

Buletinul informativ al armatei nr. 8 din 16.08.2004 a fost publicat în reţeaua internă a Ministerului Apărării Naţionale „INTRAMAN” prin intermediul aplicaţiei dedicate de publicare a actelor normative specifice, „LEXMIL”, la care are acces personalul Ministerului Apărării Naţionale, pe baza autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

De altfel, în temeiul art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, care stabilește în sarcina Ministerului Apărării Naționale obligația ca în termen de 30 de zile de la publicare să emită metodologia de aplicare a Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, a fost emis Ordinul ministrului apărării naționale nr. M-128 din 13.08.2004 privind metodologia desfășurării activității financiar-contabile determinată de participarea forțelor armate ale Ministerului Apărării Naționale în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare.

Și Ordinul ministrului apărării naționale nr. M-128/2004  a fost publicat în reţeaua internă a Ministerului Apărării Naţionale „INTRAMAN”, prin intermediul aplicaţiei dedicate de publicare a actelor normative specifice, „LEXMIL”.

Mai mult decât atât, calitatea de cadru militar incumbă obligația de cunoaștere și respectare a Constituției României, legilor țării și a regulamentelor militare. Sursă: Biroul de Presă MApN

 Curtea de Apel București a desființat justificările puerile ale MApN   

În ceea ce privește însă diurna în valută, reglementată la art. 1 alin. (1) din HG nr. 1086/2004 și costurile pentru facilitarea legăturii cu familia, reglementate la art. 3 din HG nr. 1086/2004, Curtea reține că nu a rezultat din probele administrate că acestea au fost achitate reclamantului – recurent nici de către organizația internațională, nici de către pârât. 

În atare condiții, nefiind făcută dovada achitării vreunor sume de bani către reclamantul – recurent cu titlu de contravaloare diurna în valută și  costuri pentru facilitarea legăturii cu familia, rezultă că revine intimatului –pârât obligația de a achita aceste sume către reclamantul – recurent, acesta urmând să calculeze sumele datorate în funcție de cuantumul stabilit prin HG 1086/2004 în forma în vigoare pentru perioada de referință, respectiv pentru perioada în care reclamantul s-a aflat în cele 2 misiuni, cu excluderea perioadei pentru care a intervenit prescripția.. 

Totodată, fiind necesară repararea prejudiciului cauzat prin lipsirea reclamantului de sumele de bani ce i se cuveneau, sumele vor fi actualizate cu dobânda legală reglementată de OG nr. 13/2011 (privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar), calculată de la data scadenței fiecărei sume de la data scadenței până la data achitării integrale a debitului . 

Față de cele expuse, Curtea, în temeiul art. 496, art. 498 din Noul cod de procedură civilă, va admite recursul, va casa în parte sentința recurată și rejudecând, va admite în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul să plătească reclamantului diurna în valută și costurile pentru facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de art.1 și art.3 din HG nr.1086/2004, pentru perioadele 04.04.2015 și 18.12.2017, în care reclamantul s-a aflat în misiune în Afganistan, actualizată cu dobânda legală calculată de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective. . 

Va respinge în rest acțiunea reclamantului , ca nefondată, respectiv pentru celelalte sume pretinse . 

Va menține sentința în ceea ce privește soluția asupra excepției prescripției dreptului la acțiune , astfel cum s-a arătat în considerentele ce preced . 

În acest context, observând disp. art. 451 și art. 453 NCPC, față de măsura în care a intervenit admiterea recursului și respectiv admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, precum și față de complexitatea aspectelor litigioase, Curtea va obliga intimatul pârât la plata către reclamant a sumei de 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, validand în parte sumele solicitate de aceasta cu titlu de onorariu de avocat ( 4300 lei .

 Sursă: Extras din Hotărârea 1259 din 21.07.2020  Curtea de Apel București

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.