O investigație de interes public despre eficiența, sustenabilitatea și transparența clubului finanțat aproape integral din taxele și impozitele cetățenilor.

 În fiecare an, peste 2,6 milioane de euro din banii publici sunt virați în conturile Clubului Sportiv Municipal (CSM) Târgu Jiu, o instituție menită să aducă performanță și mândrie locală. Dar este această investiție una rentabilă pentru comunitate? O analiză aprofundată a documentelor financiare oficiale scoate la iveală un tablou îngrijorător: o dependență cronică de bugetul local, cheltuieli masive concentrate într-o singură direcție și o structură administrativă care ridică semne de întrebare. Este CSM Târgu Jiu un pariu pe viitorul sportului sau o afacere nefezabilă, susținută artificial de o perfuzie constantă de bani publici?

Radiografia financiară: o dependență cronică de bugetul local

Primul și cel mai izbitor aspect este dependența aproape totală a clubului de finanțarea publică. Bugetul aprobat pentru anul 2025 este grăitor:

• Venituri totale estimate: 13.222.650 lei

• Subvenții de la bugetul local: 13.000.000 lei

• Venituri proprii (nefiscale): Doar 222.650 lei

Calculul este simplu și alarmant: 98,3% din existența clubului este asigurată direct din banii cetățenilor. Veniturile proprii, generate din activități precum vânzări de bilete, sponsorizări sau alte servicii, reprezintă doar 1,7% din total.

Acest model financiar ridică o problemă fundamentală de fezabilitate. Un club sportiv sănătos, chiar și public, ar trebui să demonstreze o strategie clară de atragere a fondurilor private. Documentele actuale nu reflectă o astfel de strategie, ci mai degrabă o acceptare a statutului de entitate subvenționată masiv.

Mai mult, bilanțul contabil la 31 decembrie 2024 arată capitaluri proprii negative de -139.536 lei. În termeni simpli, datoriile clubului depășesc activele sale. Pentru orice entitate privată, aceasta ar fi o situație de insolvență tehnică. Pentru o instituție publică, este un semnal de alarmă că, istoric, cheltuielile au depășit în mod constant veniturile.

Unde se duc banii? Analiza cheltuielilor și a semnalelor de alarmă

Cu un buget de peste 2,6 milioane de euro, este esențial să vedem cum sunt distribuiți acești bani. Aici, discrepanțele devin evidente.

1. Regele handbal: o disproporție uriașă între secții

Bugetul este împărțit inegal între secțiile sportive. Pentru anul 2025, alocările sunt următoarele:

• Secția Handbal: 6.888.150 lei

• Secția Fotbal: 2.352.000 lei

• Secția Baschet: 2.281.500 lei

• Secția Lupte: 124.000 lei

Semnal de alarmă: Secția de handbal primește aproape la fel de mult ca secțiile de fotbal și baschet la un loc și de 55 de ori mai mult decât secția de lupte. Această alocare disproporționată necesită un răspuns public din partea conducerii clubului și a Primăriei:

• Care sunt criteriile de performanță care justifică o finanțare atât de mare pentru handbal în detrimentul altor sporturi?

• Există o corelare între aceste sume și rezultatele obținute sau numărul de copii și juniori implicați?

• De ce sporturi cu potențial, precum luptele sau atletismul, primesc bugete de subzistență, inhibând orice șansă reală de dezvoltare?

2. Cheltuielile cu personalul: o structură ineficientă?

Problema reală apare la structura administrativă. Conform statului de funcții din noiembrie 2023, clubul are 17 posturi, dintre care 10 erau vacante, inclusiv majoritatea posturilor de “Expert sportiv” pentru fiecare secție.

Semnal de alarmă: Cum poate funcționa un club în mod eficient cu peste jumătate din posturile cheie vacante? Această situație sugerează fie o ineficiență managerială în a ocupa posturi esențiale, fie o organigramă umflată și prost concepută de la bun început. În același timp, salariile pentru posturile de conducere sunt considerabile: un Director are un salariu de bază de 14.140 lei, iar un Șef Serviciu 12.100 lei (date din martie 2025), la care se adaugă sporuri.

3. Execuția bugetară: priorități în cheltuieli

Execuția bugetară la 30 septembrie 2025 arată că s-au cheltuit deja 9.785.312 lei. Cea mai mare parte a sumei, peste 7,6 milioane de lei, a fost alocată pentru “Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional”, categorie care, cel mai probabil, include contractele sportivilor. Alte cheltuieli semnificative includ hrana (383.407 lei) și transportul (268.161 lei), cifre care indică o activitate sportivă intensă, dar care, în lipsa unui raport public de performanță, rămân doar niște numere pe o hârtie.

Cum ar trebui să fie bine: recomandări pentru o administrare responsabilă

Pentru ca CSM Târgu Jiu să devină o investiție valoroasă pentru comunitate, sunt necesare măsuri urgente:

1. Transparență și criterii de performanță: Alocarea bugetară trebuie să se bazeze pe o formulă clară, publică, care să includă: rezultate, numărul de copii și juniori, impact social și potențial de atragere a sponsorilor.

2. Un plan strategic pentru sustenabilitate: Conducerea clubului trebuie să prezinte un plan multianual pentru creșterea veniturilor proprii la un procent rezonabil (de ex. 10-15% din buget în 3-5 ani). Dependența de 98,3% este iresponsabilă pe termen lung.

3. Auditarea organigramei: Structura administrativă trebuie reevaluată. Posturile inutile, dovadă fiind faptul că sunt vacante de mult timp, trebuie eliminate.

4. Focalizare pe comunitate: Clubul trebuie să demonstreze valoarea sa pentru toți cetățenii, nu doar prin echipele de seniori, publicând rapoarte anuale despre numărul de copii înscriși și acțiunile de promovare a sportului în școli.

   Nu este o utopie: lecții de la alte cluburi municipale care produc valoare și venituri proprii

   Starea de dependență financiară a CSM Târgu Jiu față de bugetul local nu este o fatalitate, ci rezultatul unui model de management pasiv. În timp ce la Târgu Jiu 98,3% din buget este asigurat de primărie, în alte orașe din România, cluburile municipale demonstrează că se poate altfel. Ele au înțeles o lecție fundamentală: banii publici trebuie să fie fundația, nu întregul edificiu.

   Modelele de succes nu lipsesc și oferă o foaie de parcurs clară pentru ceea ce ar putea deveni și CSM Târgu Jiu, dacă ar exista viziune și voință.

   Lecția 1: Performanța creează un brand, iar brandul atrage bani (Modelul CSM București)

   Cel mai elocvent exemplu este CSM București. Prin construirea unei echipe de handbal feminin de talie mondială, clubul a creat un brand sportiv puternic. Această performanță, dublată de un marketing profesionist, a atras sponsori majori din mediul corporate, a umplut constant Sala Polivalentă cu fani plătitori de bilete și a generat venituri substanțiale din vânzarea de produse personalizate și din drepturi TV. Succesul lor demonstrează că investiția inițială în performanță, atunci când este gestionată comercial, se poate întoarce în buget prin venituri proprii semnificative.

   Lecția 2: Comunitatea de afaceri locală este un partener, nu un spectator (Modelele SCM Râmnicu Vâlcea și CSM Oradea)

   Nu este nevoie de parteneri de nivelul multinaționalelor pentru a avea succes. Cluburi precum SCM Râmnicu Vâlcea la handbal sau CSM Oradea la baschet au demonstrat cum se poate mobiliza comunitatea de afaceri locală. Secretul lor constă în crearea unui “pool” de sponsori, de la companii medii la mici antreprenori, cărora li se oferă pachete de vizibilitate adaptate bugetului lor. Aceste cluburi au transformat susținerea echipei într-o formă de mândrie locală și o oportunitate de networking, convingând oamenii de afaceri că banii investiți în sport sunt bani investiți în comunitate și în propria lor vizibilitate.

   Planul de acțiune pentru CSM Târgu Jiu

   Trecerea de la un model pasiv la unul proactiv nu se întâmplă peste noapte, dar trebuie începută acum. Pașii sunt clari și au fost testați cu succes în alte părți:

   1. Profesionalizarea departamentului comercial: Clubul are nevoie urgentă de o persoană sau o echipă dedicată exclusiv atragerii de venituri, cu ținte clare și bonusuri legate de performanța financiară. Rolul său nu este să aștepte sponsorii, ci să îi caute activ.

   2. Crearea unei oferte de sponsorizare segmentate: Managementul trebuie să meargă la companiile din Gorj cu o ofertă structurată: de la pachete majore pentru marii agenți economici, la pachete de tip “Clubul Oamenilor de Afaceri” pentru antreprenorii locali, sau parteneriate de tip barter cu furnizori de servicii.

   3. Transformarea meciului într-un eveniment: O sală plină este cea mai bună reclamă. Prin politici de prețuri atractive (pachete de familie, reduceri pentru studenți), concursuri și un minim de divertisment, experiența spectatorilor poate fi îmbunătățită, ceea ce duce la creșterea veniturilor din bilete.

   4. Transparență ca monedă de schimb: Pentru a câștiga încrederea sponsorilor și a comunității, conducerea CSM Târgu Jiu trebuie să publice rapoarte anuale care să detalieze nu doar cheltuielile, ci și veniturile proprii atrase. Transparența este cea mai bună dovadă a unui management responsabil.

   Continuarea modelului actual nu este doar nesustenabilă, ci este o nedreptate la adresa contribuabililor. Banii publici ar trebui să fie un levier pentru a atrage și mai mulți bani, nu o sursă unică și comodă. Exemplele din țară arată că se poate. Rămâne doar o întrebare: are conducerea CSM Târgu Jiu și administrația locală voința de a urma acest drum?

Concluzie: un apel la responsabilitate

CSM Târgu Jiu este, în prezent, o entitate care trăiește aproape exclusiv pe umerii contribuabililor. Sumele uriașe alocate nu sunt în mod inerent o problemă, dacă ele produc rezultate pe măsură și dezvoltare durabilă. Însă, lipsa unei strategii financiare, alocarea disproporționată a fondurilor și semnele de întrebare privind eficiența administrativă transformă clubul într-un risc pentru bugetul local.

Este timpul ca administrația locală și conducerea clubului să ofere răspunsuri clare și să treacă de la un model de subzistență pe bani publici la unul de investiție strategică și responsabilă.

---

Notă de transparență: Informațiile și datele financiare prezentate în această investigație au la bază documente oficiale, inclusiv hotărâri ale Consiliului Local Târgu Jiu, bugete de venituri și cheltuieli, execuții bugetare și bilanțuri contabile ale Clubului Sportiv Municipal Târgu Jiu. Datele au fost verificate și extrase din aceste surse publice pentru a asigura acuratețea și obiectivitatea analizei. PUTETI CONSULTA DOCUMENTELE AICI

---