Foto: M Daea

Pe masa Consiliului Județean Gorj a fost aprobată, printr-o hotărâre tehnică, componența nominală a Comitetului de organizare UNESCO pentru Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuși. Un document care, la prima vedere, pare doar un alt pas birocratic. În realitate, acea listă de nume reprezintă echipa care are pe mână nu doar un tezaur cultural, ci și cea mai mare șansă de dezvoltare a Gorjului din ultimele decenii.

Acesta este momentul zero. Momentul în care se decide dacă intrarea în clubul select al Patrimoniului Mondial UNESCO va fi un motor real pentru economie și turism, sau doar o diplomă prăfuită într-un birou oficial. Stilul sudvest.ro este să analizăm strategic, nu să criticăm steril. Așadar, haideți să vedem cine sunt oamenii de la masa deciziilor și dacă profilul lor corespunde acestei mize istorice.

Miza reală – Ce înseamnă, de fapt, statutul UNESCO pentru Gorj?

A avea un sit în patrimoniul UNESCO nu înseamnă doar prestigiu. Înseamnă a intra într-o ligă superioară, cu beneficii extrem de concrete, dacă sunt gestionate corect:

• Oportunități de Finanțare: Ușile către fonduri internaționale, care altfel ar fi inaccesibile, se deschid larg. Programe dedicate conservării, digitalizării și dezvoltării turistice devin accesibile. Acestea sunt surse de bani care pot finanța proiecte de anvergură, de la restaurări la infrastructură turistică.

• Turism de Calitate Superioară: Statutul UNESCO atrage un segment specific de turiști: educați, cu venituri peste medie, dispuși să petreacă mai mult timp și să cheltuiască mai mult în regiune. Acest lucru revitalizează întreaga industrie locală a ospitalității.

• Dezvoltarea unui Brand de Regiune: Gorjul are șansa de a se redefini pe harta lumii. Nu mai este doar o zonă industrială în tranziție, ci devine, oficial, “Țara lui Brâncuși”, o destinație culturală de prim rang, un brand care poate atrage investiții și respect.

Rolul comitetului nu este, așadar, doar administrativ. Rolul său este să construiască un plan de afaceri pentru viitorul Gorjului, folosind moștenirea lui Brâncuși ca activ principal. Înființarea sa este un pas fundamental. Acum, să vedem cine sunt jucătorii.

 Analiza echipei – Oameni, funcții și competențe

Pentru a judeca echipa, trebuie mai întâi să definim profilul ideal. Un comitet de succes ar trebui să aibă la masă un mix echilibrat de competențe: viziune strategică, rigoare științifică, pragmatism economic, inteligență turistică, forță administrativă și o autentică voce locală.

Componența Actuală a Comitetului UNESCO pentru Brâncuși (conform Hotărârii CJ Gorj):

Pentru o transparență totală, iată lista nominală a membrilor aprobați:

• Coordonator: Urmează a fi desemnat de Consiliul Județean Gorj.

• Reprezentanți ai proprietarului (Municipiul Târgu-Jiu): Gheorghe BIRĂU, Ștefan-Sorinel GHIMIȘ, Ana-Daria IONESCU HAIDĂU.

• Reprezentant ISU Gorj: Ioana CARACAȘ.

• Reprezentant IPJ Gorj: Gelu APOSTOL.

• Reprezentanți ai comunității locale (desemnați prin consultare publică): Mihăiță ȚOPESCU, Ion ȚÎRLEA, Ioinel SCĂUNAȘU.

• Reprezentanți Ministerul Culturii: Adrian-Florin BĂLTEANU, Mihai MATEESCU (supleant), Diana-Marina TUDOR (supleant).

• Reprezentant Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: Steliana COJOCARU.

• Reprezentant Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Răzvan Adrian GHIȚĂ.

• Arhitect-șef al Județului Gorj: Alexandru-Mircea CĂMUI.

• Reprezentanți Direcția Județeană pentru Cultură Gorj: Pompiliu Grigore CIOLACU, Alina Maria CHIRICESCU (supleant).

• Responsabil Științific (desemnat de Institutul Național al Patrimoniului – INP): Alexandru MEXI, Florentina MUREA MATACHE (supleant).

• Reprezentant Consiliul Local Târgu Jiu: Adrian-Marcel TUDOR-DRĂGHICI.

• Reprezentant aparat specialitate Primăria Târgu Jiu: Maria STAMATE.

• Reprezentanți instituții muzeale/universitare/academice locale: Denisa-Zenobia ȘUȚĂ, Dorina CIOPLEA-VĂDUVA, Luminița Georgeta POPESCU.

• Reprezentanți ai altor instituții cu atribuții (recomandări INP) – Experți de Top:

  • Dna. dr. Irina IAMANDESCU (Punct Focal Național pentru Convenția Patrimoniului Mondial).

  • Dna. Conf. dr. arh. Celia GHYKA (Președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor de For Public).

  • Dl. arh. Josef KOVACS (fost Șef Secție Patrimoniu Mondial în cadrul INP).

• Reprezentanți ai Consiliului Județean Gorj: Urmează a fi desemnați.

Lista relevă o structură cu o fundație administrativă extrem de solidă și, crucial, cu o componentă de expertiză națională de cel mai înalt nivel. Prezența doamnelor Iamandescu și Ghyka și a domnului Kovacs este o garanție a rigorii tehnice. Cu toate acestea, privind prin lentila competențelor strategice, apar câteva întrebări esențiale:

1. Cine este “Motorul de Finanțare”? Cine este persoana cu experiență dovedită în scrierea și câștigarea de proiecte cu finanțare internațională?

2. Cine este “Strategul de Turism”? Cine va traduce valoarea culturală a operelor lui Brâncuși în produse turistice competitive la nivel global?

3. Este comunitatea de afaceri suficient reprezentată? Vocea antreprenorilor locali din turism este vitală.

Componența actuală este puternică pe axa administrativ-științifică, dar pare subțire pe competențele de dezvoltare de business cultural și atragere de finanțări dedicate.

 Modele de succes – Lecții de la alții

• Studiu de Caz Românesc (Sighișoara): Managementul sitului UNESCO Sighișoara este un exemplu de evoluție. Municipalitatea a înființat un Birou pentru Patrimoniul Mondial, o structură dedicată care, deși s-a confruntat cu provocări, demonstrează importanța de a avea o echipă specializată în primărie, responsabilă direct de monitorizarea și implementarea planului de management.

• Studiu de Caz Internațional (Mina de Sare Wieliczka, Polonia): Acest sit UNESCO este gestionat ca o adevărată întreprindere. Conducerea a dezvoltat o ofertă turistică extrem de diversificată (de la tururi istorice la evenimente corporate și chiar un sanatoriu subteran). Managementul este unul comercial, reinvestind o parte semnificativă din profituri în conservare. Lecția: un sit UNESCO poate și trebuie să fie auto-sustenabil.

Concluzie și apel la comunitate

Gorjul se află într-un moment de răscruce. Avem o hotărâre, avem o listă de oameni și avem o șansă istorică. Echipa formată are o bază tehnică și administrativă solidă. Succesul ei va depinde însă de capacitatea de a se deschide și de a coopta, formal sau informal, expertiza care îi lipsește – în special pe zona de finanțări internaționale și strategie turistică.

Acest comitet nu trebuie să fie o fortăreață birocratică. El trebuie să devină o platformă deschisă, un creier colectiv care lucrează transparent pentru viitorul Gorjului. Sudvest.ro se angajează să monitorizeze activitatea acestei structuri, dar succesul este o responsabilitate comună. De aceea, adresăm comunității următoarele întrebări:

1. Citind lista de mai sus, ce competențe credeți că lipsesc pentru a face din acest proiect un succes economic real?

2. Ce proiecte concrete ar trebui să fie prioritatea absolută a acestui comitet în primul său an de activitate? Scrieti la : salut@sudvest.ro