România are pe masă o oportunitate istorică: peste 170 de milioane de euro pentru a transforma „moștenirea cărbunelui” în energie verde pentru comunități. În timp ce birocrația de la București încă își armonizează regulile cu realitatea din teren, județele din linia întâi a tranziției juste au dat deja semnalul mobilizării. Banii există, soluția tehnică e clară, dar succesul depinde de rapiditatea cu care primarii și cetățenii vor înțelege noua paradigmă a „Comunităților de Energie”.

În bazinele miniere din sudul României, „tranziția justă” a fost mult timp privită cu scepticism – un termen abstract venit de la Bruxelles. Astăzi, însă, acest termen s-a transformat într-o sumă concretă și uriașă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat ghidul final pentru apelul care promite să schimbe fața sărăciei energetice: primăriile primesc bani aproape gratis (98% finanțare nerambursabilă) pentru a construi parcuri fotovoltaice și eoliene.

Nu este vorba despre proiecte clasice de infrastructură, ci despre „Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în perspectiva creării comunităților de energie”. Scopul? Energia produsă nu va fi vândută pentru profit, ci va fi livrată școlilor, spitalelor și, cel mai important, gospodăriilor vulnerabile care se luptă cu plata facturilor.

Oltenia, polul noii energii: Aproape 70 de milioane de Euro pentru Gorj și Dolj

Miza este uriașă pentru regiunea Olteniei. Analiza bugetelor alocate prin Programul Tranziție Justă (PTJ) arată că cele mai mari sume sunt direcționate exact către zonele care au susținut energetic România decenii la rând:

• Județul Gorj: Beneficiază de cea mai mare alocare, 37.874.924 Euro. Acești bani sunt „rezervați” pentru investiții în energie verde care să compenseze închiderea mineritului.

• Județul Dolj: Are la dispoziție 30.527.703 Euro pentru proiecte similare.

Împreună, aceste două județe cumulează aproape 40% din întregul buget al apelului național.

Paradoxul birocratic: Banii MIPE vs. Regulile ANRE

Deși entuziasmul este justificat, o analiza atenta asupra mecanismelor de finanțare relevă o fractură sistemică ce trebuie gestionată cu atenție.
Ghidul MIPE finanțează „hardware-ul” – panourile, invertoarele și, crucial, bateriile de stocare (o componentă vitală pentru stabilitatea rețelelor locale). Primăria (UAT) este proprietarul investiției.

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cere ca o „Comunitate de Energie” să fie o entitate juridică autonomă, controlată democratic de membri (cetățeni, IMM-uri), nu exclusiv de autoritate.

Andrei Crăciun, coordonator de campanii la Greenpeace România, avertizează asupra riscului de a rata esența conceptului:

„Comunitățile de energie sunt singura șansă reală pentru democratizarea sistemului energetic. Ele transformă cetățeanul din plătitor pasiv de facturi în participant activ. Dar dacă tratăm aceste comunități doar ca pe niște anexe ale primăriilor, ratăm esența conceptului european: autonomia cetățeanului.”

Pentru a accesa banii fără a bloca proiectul în hățișul avizelor ANRE, primăriile trebuie să găsească formula juridică perfectă: să dețină activele (pentru siguranța banilor publici), dar să delege managementul energiei către o Asociație comunitară transparentă.

„Modelul Gorj”: Mobilizare administrativă înaintea birocrației

În ciuda complexității legislative, autoritățile locale din Gorj au ales să nu aștepte clarificările pasive de la București, ci să forțeze nota prin organizare rapidă și informare directă.

Un exemplu concret al acestei mobilizări a avut loc marți, 27 ianuarie 2026, la Târgu Jiu. Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, în parteneriat cu Consiliul Județean Gorj, a organizat o sesiune tehnică de informare crucială pentru viitorul energetic al județului.

Evenimentul a reunit peste 40 de participanți – reprezentanți ai primăriilor și experți tehnici – care au dezbătut aplicat pe marginea Ghidului Solicitantului. Miza discuției a fost clarificarea modului în care cele 37,87 milioane de euro alocate Gorjului pot fi absorbite eficient.

Mesajele cheie desprinse din întâlnirea de la Târgu Jiu sunt clare și setează calendarul pentru următoarele luni:

1. Calendar strâns: Perioada de depunere a proiectelor este 25 februarie – 26 august 2026. Fereastra de oportunitate este de doar șase luni.

2. Claritate tehnică: Experții ADR SV Oltenia au explicat detaliile privind eligibilitatea – ce cheltuieli se decontează, cum se completează cererile în MySMIS și cum se evită erorile care ar putea duce la respingerea finanțării.

3. Parteneriat strategic: Prezența Consiliului Județean Gorj ca partener în organizare semnalează o abordare integrată, menită să sprijine și UAT-urile mai mici, care nu au capacitate administrativă proprie, să intre în hora finanțării.

Această abordare proactivă plasează Gorjul într-o poziție de avantaj competitiv. În loc să fie blocați de teama regulamentelor, autoritățile locale construiesc osatura proiectelor, asigurându-se că la data de 25 februarie, când se deschide apelul, dosarele vor fi gata.

Concluzie: Acum sau niciodată

Cele 170 de milioane de euro nu sunt doar o cifră într-un tabel Excel. Ele reprezintă diferența dintre o școală care plătește mii de lei la curent și una care își produce singură energia. Reprezintă șansa ca o familie vulnerabilă dintr-un sat minier să nu mai aleagă între medicamente și căldură.

Instrumentele financiare sunt pe masă. Soluția tehnică există. Iar exemplul de mobilizare de la Târgu Jiu arată că administrația poate fi motorul schimbării. Mingea este acum în terenul primarilor și al comunităților locale: vor lăsa acești bani să se piardă sau vor construi rețeaua energetică a viitorului?

Fii mai mult decât un cititor. Fii motorul schimbării în Oltenia.

Jurnalismul de soluții și investigațiile bazate pe date costă timp și resurse. Noi, redacția Sudvest.ro, am ales calea grea: să scriem pentru cetățeni, nu pentru politicieni. Să urmărim interesul public, nu interesele de partid.

Faptul că ești aici ne arată că împărtășim aceleași valori: transparență, responsabilitate și dorința unei regiuni dezvoltate. Dacă acest material ți-a fost util sau ți-a confirmat o realitate trăită, te invităm să te alături „acționarilor” morali ai acestei publicații.

Printr-o contribuție directă, ne asiguri libertatea de a pune întrebările incomode și mâine.

Susține redacția Sudvest.ro prin Asociația Eurolife:
🇷🇴 IBAN Lei: RO93 RNCB 0149 1519 0979 0008
🇪🇺 IBAN Euro: RO66 RNCB 0149 1519 0979 0009

Notă Editorială: Sudvest.ro își asumă angajamentul pentru o informare corectă, obiectivă și bazată pe surse verificabile. În spiritul transparenței și al deontologiei profesionale, oferim neîngrădit dreptul la replică oricărei persoane fizice sau juridice care consideră că informațiile prezentate în acest material sunt incomplete sau eronate. Punctele de vedere și solicitările de rectificare pot fi transmise oficial la adresa de e-mail: salut@sudvest.ro.

Cu sprijinul: