Acest articol este preluat din Rețeaua PressHub și este semnat de Virgil Burlă, jurnalist cu peste două decenii de experiență, specializat în domeniul justiției. Într-o carieră începută la Iași și continuată la București, Virgil Burlă a devenit o voce respectată, colaborând și cu Europa Liberă România. Prin acest material, autorul explorează o temă sensibilă, dezvăluind mecanismele care fac din răspunderea materială a magistraților un subiect aproape imposibil de concretizat.
Când o persoană este victima unei erori judiciare, iar statul este condamnat să plătească despăgubiri, Ministerul Finanțelor este cel care face plățile. După ce statul plătește, Ministerul Finanțelor are dreptul să deschidă un proces împotriva magistratului care a cauzat eroarea judiciară prin „rea-credință” sau „gravă neglijență”. Numai că, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară (IJ) resping cererile ministerului pe bandă rulantă.
Reaua credință sau grava neglijență trebuie constatate de CSM sau de Inspecția Judiciară. Până în prezent, niciun magistrat nu a fost tras la răspundere material, în timp ce statul a plătit doar în 2023 despăgubiri de două milioane de lei și 300.000 de euro.
În anul 2023, Ministerul Finanțelor a înaintat 30 de cereri către CSM și Inspecția Judiciară pentru a recupera 2 milioane de lei daune morale sau materiale și aproape 300.000 de euro. „În majoritatea cazurilor care au fost transmise spre verificare, în cursul anului 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitările de sesizare a Inspecției Judiciare, iar în cazurile cercetate de Inspecția Judiciară s-a concluzionat că exercitarea funcției de către judecător/procuror nu s-a făcut cu gravă neglijență sau rea credință”, se arată într-un răspuns al Ministerului Finanțelor la solicitarea PressHub.
Citește și: Cifre oficiale. Peste 650 de construcții ilegale în Sectorul 1, cel mai bogat din Capitală. Averile șefilor Poliției Locale
Valoarea daunelor
Ministerul Finanțelor mai precizează că valoarea creanțelor achitate în temeiul hotărârilor judecătorești, care fac obiectul celor 30 de sesizări din 2023, este structurată astfel:
-
Daune morale: 951.454,71 lei și 286.500 euro
-
Daune materiale: 1.056.434,57 lei și 2.551,5 euro
De exemplu, în ultima ședință a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a decis „sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua verificările prevăzute la art. 269 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la situațiile menționate în nota DLDC nr. 11549/2025”.
Nota respectivă nu este publică, astfel că nu se cunoaște identitatea procurorului vizat de cererea Ministerului Finanțelor. Articolul invocat prevede că „la solicitarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență”.
Astfel, răspunderea materială a magistraților rămâne o himeră, în condițiile în care IJ și CSM resping cererile Ministerului Finanțelor în mod sistematic, „reaua credință” și „grava neglijență” fiind extrem de dificil de dovedit.