Craiova în frig: O analiză critică a postării Liei Olguța Vasilescu – Eroism local sau retorică electorală?

Dragă cititor din Oltenia, din Craiova sau din localitățile din jur, unde iarna înseamnă nu doar ger, ci și grija pentru facturile la căldură și aerul pe care-l respirați în Bariera Vâlcii. Pe 23 octombrie 2025, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și una dintre cele mai puternice voci PSD din regiune, a postat pe Facebook un text lung, emoțional, despre criza de la Electrocentrale Craiova. Vorbește de “ghilotina” Comisiei Europene, de tablotari rugați să revină din pensie și de un teren cumpărat “sub preț” pentru o nouă centrală. Pare o confesiune sinceră, un strigăt de luptă pentru cele 50.000 de apartamente branșate la termoficare. Dar, dacă săpăm mai adânc, vedem o narațiune selectivă, plină de omisiuni, care maschează responsabilități vechi și servește mai mult jocuri politice decât soluții concrete. Hai să disecăm postarea pas cu pas, cu citate directe și fapte verificate din surse publice, ca să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat cu căldura craiovenilor. Nu e răutate – e nevoie de adevăr, ca să nu rămânem iar pe întuneric.

1. Desprinderea din CEO: “Am aflat din presă, fără resurse” – O surpriză convenabilă?

Vasilescu scrie: “Acum câțiva ani, Societatea Electrocentrale Craiova, fără a fi măcar încunoștințată primăria, eu am aflat din presă, a fost desprinsă din CEO, fără să primească tot capitalul de lucru solicitat ca să supraviețuiască […]. N-a primit decât termocentrala din Bariera Vâlcii, în care CEO nu mai făcuse investiții de ani de zile, uzată fizic și moral.”

Realitatea: Da, divizarea simetrică din 2022 a lăsat Electrocentrale Craiova cu datorii moștenite și fără investiții majore, ca parte a planului guvernamental (sub PSD la putere) de a salva CEO de faliment. Societatea a primit doar termocentrala uzată, iar lipsa resurselor (locomotive, cărbune la preț preferențial) e confirmată de rapoarte financiare. Dar “aflarea din presă”? Ca fost ministru al Muncii și membru PSD influent în 2022, Vasilescu avea acces direct la decizii guvernamentale – nu era o “victimă oarbă”. Mai mult, în februarie 2023, ea însuși a criticat CEO pentru majorarea prețului la cărbune cu 30%, refuzând livrări ieftine, ceea ce a agravat situația. De ce nu s-au exercitat presiuni interne PSD atunci, când partidul controla Ministerul Energiei? Această omisiune transformă o decizie colectivă într-o dramă personală.

2. Certificatele de carbon și amenzile: “Statul își îngroapă capacitățile” – Dar cine conducea statul?

Afirmația cheie: “Anul trecut, Electrocentrale Craiova a trebuit să plătească și costul certificatelor de carbon, aproximativ 70 de milioane de euro […]. Anul acesta, în septembrie, ar fi trebuit să plătească alți 70 de milioane de euro […]. Evident că nu au mai existat garanții și atunci a primit amenda de mediu. Fiindcă așa e statul român! Își îngroapă cu bună știință capacitățile de producție de energie, fie cu amenzi de mediu […].”

Realitatea: Datoriile sunt reale – 70 mil. euro/an pentru CO2 au dus la împrumuturi de certificate de la CEO în 2024 și amenzi în 2025, când garanțiile bancare au eșuat. Dar critica la “statul român” uită că, sub guverne PSD (2021-2025, cu influența sa regională), nu s-au făcut investiții serioase în diversificare energetică, lăsând compania vulnerabilă la reguli UE. CEO însuși a cerut suspendarea plăților CO2 pe 2 ani, dar fără succes major. Acum, cu guvernul Bolojan (coaliție PSD-PNL), vina e aruncată exclusiv pe “alții”. E o victimizare selectivă: problemele au început sub PSD, unde Vasilescu avea “resorturi” să intervină.

3. Eșecul licitației PNRR: “Nicio firmă nu s-a prezentat” – Cine e de vină pentru procedurile proaste?

Vasilescu: “Am sperat că va fi finalizat până anul viitor proiectul din PNRR care ar fi schimbat cărbunele cu gazul. Din păcate, nicio firmă nu s-a prezentat la licitație cu vreo ofertă valabilă.”

Realitatea: Proiectul de 162-250 mil. euro pentru centrala pe gaz a eșuat de două ori, renunțat oficial în iunie 2025 din cauza procedurilor defectuoase de atribuire și refuzul acționarilor (Ministerul Energiei, PSD) de a descărca conducerea pentru 2024. Anunțat cu fast în 2023 (cu implicarea PSD local), eșecul nu e doar “lipsă de oferte”, ci management slab guvernamental. Acum, achiziția terenului (2 ha la ~53 euro/mp, total 1,4-2 mil. euro) e prezentată ca soluție proprie, dar vine târziu, fără finanțare clară. E improvizare după un dezastru gestionat parțial de partidul ei.

4. Criza tablotarilor: “Mă rugam de ei să nu lase orașul în frig” – Reactivitate, nu planificare

Povestea emoțională: “Toți tablotarii care lucrau la Electrocentrale Craiova ieșiseră la pensie […]. Am făcut zeci de drumuri la București la ministrul Burduja […], am căutat printre prieteni, cunoștințe, rude, tablotarii și familiile lor […]. Dimineața beam cafeaua cu ministrul, după-amiaza mă rugam de tablotari să nu lase Craiova în frig.”

Realitatea: Problema pensionărilor e veche – în 2023, aproape jumătate din cei 520 de angajați erau pensionari reactivați, cu 50 de ieșiri doar în septembrie. Proteste în 2022 ceruseră pensionări la 52 ani, iar în 2025 CEO a adus “relicve” din alte unități. De ce nu programe de formare în 2023-2024, când era previzibil? Eforturile personale sunt admirabile, dar arată lipsă de strategie HR pe termen lung, mai ales cu accesul la fonduri naționale.

5. Guvernul Bolojan și “corpul de control”: “A trimis totuși ceva […] corpul de control”

Critica ascuțită: “Cerința ministrului Ivan de a primi de la guvern bani pentru a face o majorare de capital […] a rămas fără ecou de la premier […]. Ca să găsească probabil motive să își justifice inacțiunea. […] A început să îmi dea exemplu Oradea.”

Realitatea: Guvernul Bolojan a trimis corpuri de control în companii energetice pentru reformă, inclusiv în contextul PNRR. Cererea de capitalizare e legitimă, dar comparația cu Oradea e eronată: acolo, primăria controlează direct sistemul, atrăgând fonduri guvernamentale ani la rând (inclusiv sub PSD), datorită lobby-ului local eficient. Vasilescu, cu rețeaua sa PSD, putea emula asta – de ce nu a făcut-o mai devreme?

Ce nu spune postarea? Omisiuni care schimbă totul

• Implicarea PSD: Multe probleme (divizare, eșec PNRR) au rădăcini în guverne PSD, unde influența sa era maximă. Laudă pe Ivan (PSD), dar tace despre inerțiile partidului.
• Amânarea UE: Succesul negocierilor lui Ivan (confirmat recent: amânare cel puțin pentru iarna 2025-2026) e real, dar temporar – centralele pe gaz sunt “încă pe hârtie”.
• Poluarea și sănătatea: Vorbește de “poluare în viitor”, dar Bariera Vâlcii suferă acum – de ce nu măsuri imediate pentru cei din zonă?
• Insolvența: Recunoaște că societatea (sub control guvernamental) e “fără ieșire”, dar nu detaliază planul pentru cei 50.000 de branșați.

Ce urmărește cu adevărat? Un memoriu politic, nu o soluție

Postarea nu e doar “transparență” – e un mix strategic: defensivă (răspunde criticilor locale despre poluare), ofensivă (atacă PNL în Oltenia, zonă cheie pentru PSD la alegeri) și consolidantă (mulțumește PSD-ului, aluzând la “alții” cu “control și poză”). Promite “nouă termocentrală fără poluare”, dar fără termene sau bugete – calmează așteptările, fără angajamente. Ca “cel mai puternic om politic din Oltenia”, cu control asupra ADR Sud-Vest, Vasilescu are puterea să mobilizeze, nu doar să acuze.

Concluzie: Meritam mai mult decât povești – Cerem un plan real!

Oltenilor, criza de la Electrocentrale nu e o dramă personală, ci un eșec sistemic: datorii de sute de milioane, poluare zilnică și un viitor incert pentru căldura noastră. Postarea Vasilescu expune adevărul dureros al frigului iminent, dar îl îmbracă în eroism selectiv, evitând oglinda responsabilităților proprii. Cu influența sa, ar putea lansa un plan clar: finanțare pentru teren, programe de recalificare, negocieri cu UE pentru tranziție verde. Altfel, riscăm un ciclu de amânări, cu prețul sănătății și buzunarelor noastre. Scrieți primăriei, întrebați la ședințe, urmăriți licitațiile – căldura nu așteaptă retorică. Craiova merită lideri care rezolvă, nu care povestesc. Ce ziceți, olteni? E timpul să cerem fapte, nu like-uri.